O bună parte din presa românească de azi mă face să mă simt prost. Păi, aşa şi eşti, Cetepulea! au şi sărit cretineţii, după lectura acestei prime propoziţii. Mă simt prost, adică mă simt jenat, mi-e ruşine că mă numesc gazetar în România, stimaţi cretini ai netului. Şi asta pentru că nu sunteţi nici mai proşti, nici mai lipsiţi de caracter decât mulţi, din ce în ce mai mulţi, dintre colegii mei de breaslă - gurnaliştii.
Un gurnalist consideră că a fi jurnalist înseamnă să faci propagandă pentru un partid în paginile unui ziar, să iei bani de la zisul partid pentru asta, să apari în pliantele electorale ale unei asfaltiste cu ciocul mic, să vânezi o funcţie de ambasador şi, dacă nu-ţi iese, să te mulţumeşti cu una de europarlamentar, coleg cu Elena Băsescu. Şi există destui care sunt de acord cu zisul gurnalist, inclusiv petrogazetarul Patriciu.
