Dezbaterile despre acele măsuri pe care un stat sau o organizaţie internaţionala le ia pentru a-şi proteja cetăţenii se învârt în jurul aceleiaşi întrebări: "Sunt ele necesare?".
Răspunsul la această întrebare poate fi influenţat de o serie de factori: de la demontarea dovezilor ce susţin pericolul care justifică introducerea măsurilor respective, până la argumente de ordin religios, care atacă doar măsurile propuse, fără a sufla o vorbă despre motivele care le-ar impune.De cele mai multe ori, în lipsa unui discurs logic şi coerent, bazat pe fapte şi dovezi concrete, răspunsurile respective sunt adevărate pungi pline cu ipocrizie. O asemenea dezbatere ce se poate prelungi la nesfârşit este însă evitată în aproape orice democraţie prin intermediul unor prerogative statale care nu sunt subiect de dezbatere publică.
