„Cota unică de impozitare te mobilizează să munceşti mai mult şi mai bine pentru că, potrivit acestui sistem de taxare, primeşti salariu mai mare sau obţii profit mai bun. Introducerea cotei de impozit progresiv presupune că nu are rost să munceşti mai mult și mai bine pentru că statul îţi ia mai mult pe măsură ce faci performanţă mai mare.
Până în 2004, sistemul de taxare în România era cel al impozitului progresiv. În anul 2004, alianța de dreapta care a câștigat alegerile şi candidatul la Preşedinţia României Traian Băsescu au avut ca principală măsură de impulsionare a economiei private trecerea la cota unică de impozitare. Fără a susţine că acesta este singurul argument pentru evoluţia din această perioadă, vă propun să comparăm câteva cifre 2004 și 2021.
- În 2004, veniturile totale ale statului erau de 28,8 miliarde de lei (8,67 miliarde de dolari). În 2021, veniturile totale ale statului au ajuns la 379,6 miliarde de lei (86,8 miliarde de dolari).
- Veniturile fiscale s-au majorat de la 26,9 miliarde de lei la 186,1 miliarde de lei.
- Încasările din PIB în acest interval au crescut de la aproximativ 28,5% în 2004 la 31,8% în 2021 (cel mai mare nivel de după Revoluţie).
- PIB-ul s-a majorat şi el de la aproximativ 74,97 miliarde de dolari în 2004 la 272,3 miliarde de dolari în 2021.
- În 2004, eram la aproximativ 32% din PIB per capita din media UE. În 2021, am ajuns deja la 73% din PIB per capita din media UE (chiar în contextul în care raportarea se face la o populaţie mai mare decât cea reală la nivelul României).
Aceste progrese nu s-au înregistrat datorită politicienilor, ci datorită românilor care au muncit mai mult şi mai bine. Sătui de sărăcie, mulţi au ales calea dezvoltării proprii şi s-au implicat activ în economie tocmai pentru că există un sistem de fiscalitate care nu te trage în jos. Am trăit mult timp în America – acolo, impozitarea muncii este la un nivel foarte scăzut, în unele state, inexistent, tocmai pentru a-i încuraja pe oameni să se autodepăşească.
Renunţarea la cota unică ar fi o crimă împotriva economiei româneşti. Din trei motive:
- Ar duce, în realitate, la scăderea încasărilor bugetare, pentru că ar fi încurajată evaziunea fiscală şi pentru că ar complica procesul încasărilor.
- Ar descuraja masiv investiţiile străine într-o ţară cu o fiscalitate crescută.
- Ar conduce la o uniformizare în jos a veniturilor populaţiei şi ar descuraja performanţa la locul de muncă.
Eu sunt de acord că este încă loc pentru îmbunătăţirea colectării fiscale la buget. Calea este însă lupta împotriva evaziunii. Evident că România 🇷🇴 este încă foarte departe de standardele occidentale, acolo unde încasările bugetare pot ajunge şi la 45% din PIB (cazul Franţei). Mai ales pe zona de colectare de TVA, România are o problemă majoră. Există un raport al Comisiei Europene 🇪🇺 (publicat în decembrie 2021) pentru anul 2019 care arată că România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %)”, a declarat Ionuț Simionca, secretar general al PMP.
