Efectivul de soldaţi aflaţi acum la frontiera ruso-ucraineană şi în peninsula Crimeea este estimat la 150.000. Chiar şi Josep Borrell - şeful politicii externe în cadrul Uniunii Europene a declarant că este cea mai mare desfăşurare de forțe armate a Rusiei la graniţa cu Ucraina. Imagini de ultimă oră din satelit arată baza militară de pe coasta sudică a Crimeei care adăposteşte militarii şi vehiculele pe care ruşii le-au transportat cu trenul şi cu camioanele.
Chiar şi televiziunea rusă de stat, prin vocea redactorului-şef, e de părere că trecerea frontierei în Ucraina este inevitabilă.
De partea cealaltă, nave de război britanice se vor deplasa, în mai, spre Marea Neagră, în semn de solidaritate cu aliaţii NATO şi Ucraina. Este vorba despre un distrugător şi o fregată antisubmarin, care vor pleca din Marea Mediterană şi vor ajunge în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor. Armata ucraineană este gata de confruntare, dacă se va ajunge acolo.
Chiar şi şeful statului ucrainean cere trupelor ruseşti să se retragă.
VLADIMIR ZELENSKI, preşedintele Ucrainei: „Nu este numai problema noastră, este vorba de securitatea Europei. Când toată Europa va înţelege că e vorba de securitatea sa, ne vom mişca împreună foarte repede”.
Zelensky a propus un summit cu participarea Rusiei, Germaniei, Franţei şi Ucrainei, dar ruşii refuză în continuare să se retragă.
Pe plan diplomatic, Rusia şi Statele Unite au început deja ostilităţile. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat deja că Rusia va expulza 10 diplomaţi americani, va limita activitatea ONG-urilor Statelor Unite în Rusia şi va avea în vedere măsuri “dureroase” împotriva afacerilor americane, ca răspuns la sancţiunile applicate de administraţia Biden.
JOE BIDEN, preşedintele Statelor Unite ale Americii: „Astăzi am aprobat câţiva paşi, inclusiv expulzarea mai multor oficiali ruşi drept consecinţă a faptelor lor. De asemenea, am semnat un ordin executiv, care autorizează noi măsuri, inclusiv sancţiuni împotriva unor acţiuni împotriva noastră pe care Rusia le-a întreprins. Am fost clar cu preşedintele Putin, că puteam merge mai departe, dar am ales să nu fac asta”.
Relaţia dintre Rusia şi Ucraina s-a deteriorat grav încă din martie-aprilie 2014, când Rusia şi-a anexat peninsula Crimeea şi a invadat estul Ucrainei. A apărut, astfel, republica separatistă Donbas. În conflictul armat şi-au pierdut viaţa peste 14.000 de persoane, majoritatea ucraineni. Moscova pedepsea, astfel, Ucraina, pentru orientarea sa prodemocratică şi prooccidentală. Încleştările armate nu au încetat, astfel că, în mai 2014, zeci de oameni au murit în luptele din Odessa. În urma bătăliei pentru aeroportul din Doneţk, acesta a fost ras de pe faţa pământului. În iulie, forţele proruse au doborât un avion comercial malaiezian. Aproape 300 de oameni aflaţi la bord au murit atunci. Investigaţiile au fost sabotate. Două luni mai târziu, trupele ruse treceau frontiera cu Ucraina, în ajutorul separatiştilor. În februarie 2015, Franţa şi Germania au mediat un acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina.
Numai că, în februarie 2021, tensiunile, care nu s-au stins niciodată pe deplin la frontieră, au escaladat, astfel că Rusia a masat din nou trupe la graniţă.
Şi iată că situaţia este la o scânteie distanţă de un război, în imediata vecinătate a României, cu nave militare beligerante în Marea Neagră. Deşi unii experţi sunt de părere că nu se va ajunge la un război, pericolul la adresa noastră rămâne unul ridicat.
