Vânătorii de comori au deschis sezonul săpăturilor după chihlimbar în comuna buzoiană Colți

Chihlimbarul descoperit în jurul comunităților unde se mai găsesc depozite naturale are multiple întrebuințări. În afară de bijuterii, rășinile fosile pot fi utilizate în tratamentele homeopate, având totodată un rol important în sistemul credințelor magico-religioase, fiind cunoscute și atestate obiceiuri precum dăruitul unei bucăți de chihlimbar la tăiatul moțului sau la botez pentru micuț de către nași. Există și superstiții legate de căutatul chihlimbarului.

"Conform tradiției, nimeni nu poate spune exact locul în care a găsit o piatră sau alta, ca să nu poarte blestemul de a nu mai găsi și altă dată. Aproape fiecare gospodărie deține câte o pepită, care devine sursă de venit în momentele dificile ale familiei. În trecut, după ce erau lustruite cu glaspapir și o pânză dură, pietrele de chihlimbar erau purtate la gât, într-un săculeț de pânză, ca apărător împotriva bolilor, sau se țineau în "casa mare", aproape de icoană. Și în prezent se crede că ambra are proprietăți terapeutice, fiind utilizată în tratamentul diferitelor boli. Dizolvată în "frunte de țuică", se ia câte o linguriță în tratamentul durerilor de rinichi, de stomac, pentru reumatism, gripă ș.a. Aceeași soluție se aplică pe compresii în afecțiunile externe: răni, iritații, conjunctivite, mușcături de animale, bătături", informează Muzeul Chihlimbarului.

În comuna Colți, recoltarea chihlimbarului se face din cele mai vechi timpuri, însă exploatarea sa la scară largă până la sfârșitul anilor "80 a redus considerabil depozitele, la acest moment pepitele de ambră fiind foarte rare.

Depresia mascată, care se poate ascunde în spatele unei fețe zâmbitoare: 7 simptome puțin cunoscute, potrivit unui psiholog

"Chihlimbarul știm că este căutat și valorificat sub multiple forme încă din perioada Evului Mediu, știm că cel din zona Colți a fost recoltat, prelucrat și utilizat ca atare din timpuri mai vechi, încă din preistorie. Cunoaștem și perioada în care chihlimbarul a fost exploatat la scară largă, industrial, exploatare încheiată prin anii "80. În prezent, cunoaștem faptul că sunt în special localnici care în anumite zone cunosc că ar exista încă depozite ușor accesibile pentru a recolta chihlimbar, dar aceste locuri sunt din ce în ce mai greu de identificat, iar o exploatare industrială nu se mai face de foarte multă vreme în zona Colți. Și astăzi mai există căutători, în special localnici, dar fenomenul nu mai este extins sau care să genereze cantități importante de rășină. Este extras prin recoltare fie de la suprafață, fie de la adâncime ușor accesibilă. Fiecare căutător are o metodă pe care nu o împărtășește tuturor, sunt anumite zone unde căutătorii merg mai frecvent. Evident că mai sunt și oameni care stăpânesc tehnici de prelucrare a chihlimbarului. Nu este foarte ușor ca dintr-o bucată brută să ajungi la o piesă finită cu proprietățile vizuale ale unei piese pe care o vedem astăzi în muzeu. Cea mai mare pepită de chihlimbar, de tip rumanit din lume, este expusă la sediul central al Muzeului Județean și are aproape 3,5 kg", a declarat pentru Agerpres directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Descoperirea chihlimbarului este o activitate desfășurată de către o mare parte dintre căutători din pasiune. Cristinel Scutaru, reprezentant al Geoparcului UNESCO "Ținutul Buzăului", a învățat de-a lungul timpului să prelucreze materialul și să îl transforme în bijuterii.

Două femei care au ucis un bebeluș, trimise în judecată. Femeile, mamă și bunică, se certau, și au tras de copil până i s-a făcut rău

"Relativ recent am descoperit această pasiune, cred că în urmă cu aproximativ 13 - 14 ani, când mă plimbam cu fata mea, cu soția mea, când am găsit prima bucățică frumoasă de chihlimbar și de acolo o întreagă pasiune, de la căutat până la prelucrarea lui. În ultimul timp, suntem câțiva pasionați de căutarea chihlimbarului, din păcate localnici mai suntem trei sau patru, încercăm să găsim pe iazurile de aici, după o zi ploioasă sau pur și simplu la o întâlnire între prieteni. Se găsește destul de rar. Îl căutăm cu privirea spre versantul muntelui, unde sperăm că ploaia l-a scos la iveală. Înainte chihlimbarul se exploata prin mine sau prin șanțuri, dar toate aceste straturi de chihlimbar, rosturi s-au cam terminat, fiind exploatate în perioada interbelică. Tradițional la Colți oamenii căutau chihlimbar pentru a-și întreține familia sau pentru a descoperi rășina. Înainte luau pur și simplu un târnăcop și asta era tot, nu existau alte unelte. Prelucrarea o fac tradițional. Localnicii care îl găsesc mă roagă să le fac bijuterii, îl iau înapoi și îl țin ca amintire. Valoarea chihlimbarului este aceea de a-l descoperi, dar o altă valoare imaterială este pentru brandul chihlimbar din zonă, un câștig mult mai mare. Dacă ne raportăm la lucrul acesta, în Buzău toată lumea știe de chihlimbar și de Vulcanii Noroioși. De când suntem în UNESCO, persoanele din afara județului au început să descopere și alte locuri", a precizat Cristinel Scutaru.

Geoparcul "Ținutul Buzăului" a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. Teritoriul se află în zona de curbură a Carpaților Orientali, la intersecția drumurilor istorice ce leagă Muntenia, Transilvania și Moldova și cuprinde 18 comune, printre care și Colți, totalizând o suprafață de 109.826 ha și o populație de 52.500 locuitori.

Dieta incredibilă cu care Romanița Iovan se menține în formă la 60 de ani