TRASEUL coronavirusului. Cum s-a răspândit și când a fost de fapt PRIMUL caz de infectare cu COVID-19

coronavirus Foto: Pixabay.com
O echipă de cercetători britanici și germani a reconstruit „traseul” COVID-19 la oameni, pe măsură ce infecția cu noul coronavirus s-a extins din orașul Wuhan din China în Europa și America de Nord. În plus, oamenii de știință susțin că prima infecție cu noul coronavirus și răspândirea COVID-19 pe glob ar fi avut loc încă din luna septembrie a anului trecut.
Oamenii de știință au reconstituit un adevărat arbore genealogic al COVID-19 pe baza „rutelor virale” de infectare cu COVID-19 în lume.
Harta răspândirii și evoluției coronavirusului a fost făcută de cercetători de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, și din Germania, care au folosit, în premieră, tehnici de rețea genetică. Aceste tehnici sunt folosite în special pentru „cartografierea, prin ADN, a mișcărilor populațiilor umane preistorice”.
„Credem că este una din primele dăți când s-a folosit pentru urmărirea rutelor de infecție ale unui coronavirus precum COVID-19”, susține geneticianul Peter Forster, autorul principal al studiului din cadrul Universității din Cambridge și conducătorul echipei de cercetători, potrivit descopera.ro.
Oamenii de știință au trasat o parte din răspândirea inițială a noului coronavirus, prin mutațiile sale, ceea ce creează legături (filiații) virale diferite.
Rețeaua virală descoperită este imaginea primelor etape ale epidemiei de coronavirus, înainte ca „traseele evolutive ale COVID-19 să devină întunecate de un număr mare de mutații”.
„Am folosit un algoritm matematic pentru a vizualiza simultan toți arborii plauzibili, pentu că există prea multe mutații rapide pentru a urmări atent un arbore genealogic al COVID-19”, a afirmat geneticianul Peter Forster.
În plus, Forster spune că cea mai recentă cercetare sugerează că prima infecție cu noul coronavirus și răspândirea COVID-19 în rândul oamenilor a avut loc între jumătatea lunii septembrie și începutul lunii decembrie.
Echipa condusă de geneticianul de la Cambridge a folosit informații din mostre de virus prelevate din întreaga lume, între 24 decembrie 2019 și 4 martie 2020. Cercetarea a evidențiat „variante” distincte ale COVID-19, constând în grupuri liniare strâns legate între ele, pe care le-au denumit „A”, „B” și „C”. Studiul a fost publicat în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)
„Rădăcina” epidemiei de coronavirus, în China, Statele Unite și Australia
Prima variantă a virusului - „A” este cea mai apropiată de virusul detectat nu numai la lilieci, cât și la pangolini, și este considerată „rădăcina epidemiei” de coronavirus.
Forster și colegii săi au descoperit că tipul de COVID-19 cel mai apropiat de cel descoperit la lilieci este tipul „A” - „genomul original al virusului uman”- care a fost prezent în Wuhan, dar, spre surprinderea cercetătorilor, nu a fost tipul de virus predominant în orașul din China.
Au fost observate versiuni mutante ale tipului „A” la americanii care au raportat că au trăit în Wuhan. De asemenea, un număr mare de virusuri de tip A au fost găsite la pacienți din SUA și Australia.
În China nu a fost predominantă prima variantă a virusului, ci a doua - varianta „B”
În China nu a fost predominantă prima variantă a virusului așa cum se aștepta toată lumea. Principalul virus din Wuhan a fost tipul „B”, care este un al doilea tip al virusului, derivat din „A”, separat de două mutații.
Acesta al doilea tip de virus a fost predominant la pacienții din Asia de Est. Ceea ce este uimitor este că varianta B a virusului nu a călătorit mult în afara regiunii, fără mutații ulterioare. Potrivit cercetătorilor, a existat „rezistență” împotriva acestui tip de coronavirus în afara Asiei de Est. Sau altfel spus, virusul de tip B s-a împăcat bine cu sistemul imunitar al celor din China.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că localizarea variantei „B” în Asia de Est ar putea fi rezultatul unui blocaj genetic. Ei spun însă că există și o altă explicație care ar putea fi luată în considerare: „Virusul de tipul B din Wuhan ar putea fi adaptat imunologic sau la mediu la o mare parte a populației Asiei de Est. Este posibil să aibă nevoie de mutație pentru a depăși rezistența din afara Asiei de Est. Se pare că vedem o rată de mutație mai lentă în Asia de Est decât în altă parte, în această fază inițială”, potrivit geneticianului Peter Forster.
„Fiica” lui B din China a ajuns în Europa, posibil prin Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud
Este vorba de varianta „C”, catalogată de cercetători drept o „fiică” a lui „B”. Varianta „C” nu a fost identificată în China. Oamenii de știință nu au aflat încă în ce fel a fost „aruncată” „fiica” lui B în afara Chinei.
Varianta „C” a virusului SARS-CoV-2 este principalul tip de coronavirus din Europa, întâlnit la primii pacienți din Franța, Italia, Suedia și Anglia. Această variantă a coronavirusului lipsește din eșantioanele studiate în China continentală, dar a fost identificată în Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud.
Mai mult, noua analiză sugerează că una din primele introduceri ale virusului în Italia a venit prin intermediul primei infecții din Germania, documentată în 27 ianuarie 2020, iar o altă cale de infecție timpurie din Italia a fost legată de un „grup de Singapore”.
Harta răspândirii noului coronavirus SARS-Cov-2, descoperită prin analiza primele 160 de genomuri complete ale virusului SARS-CoV-2, secvențiate apoi de la pacienți umani.

Foto: Peter Forster, Lucy Forster, Colin Renfrew, Michael Forster
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























