"Acest proces de deflaţie care a început cu luna februarie o să continue pe mai departe, pentru că ţinta noastră de inflaţie pentru sfârşit de an este de 4,4% . (...) Nu sunt elemente, indicii, care să pună presiune pe inflaţie. La nivelul Uniunii Europene a scăzut foarte mult", a spus Boloş, la un post TV

Întrebat cum îşi explică faptul că România este în acest moment ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflaţie, şeful de la Finanţe a menţionat că la sfârşitul anului 2023 rata medie anuală a inflaţiei a fost de 10,4%, iar temperarea consumului ar putea fi o soluţie pentru a stabiliza şi a continua procesul de scădere.

"Trebuie se ne aducem aminte că sfârşitul de an a fost cu 10,4% rata medie anuală a inflaţiei. Şi, din acest punct de vedere, eforturile care se fac pentru ca să avem o rată a inflaţiei de 4,4% la sfârşit de an presupun inclusiv o stabilizare atât la nivel de politică monetară, dar şi a celorlalţi indicatori macroeconomici. Şi în continuare, poate, temperarea consumului este o soluţie pentru a stabiliza şi a continua procesul deflaţionist. Noi, prin politica monetară pe care o avem, o să continuăm, practic, politica de rată a dobânzii în momentul de faţă", a subliniat el.

Ministrul Finanţelor afirmă că în prezent se merge pe o politică de stabilizare a componentei de cheltuială publică, care a avut anul trecut o pondere însemnată în buget.

"Totuşi, avem o componentă de cheltuială publică însemnată, vorbesc de componenta de salarii şi componenta de politică socială, cu o pondere însemnată în totalul cheltuielilor. Este anul (2023 n.r.) în care am avut în buget peste 200 de miliarde de lei alocat pentru asistenţa socială (...) Guvernul încearcă să ducă o politică de echilibru pentru ceea ce înseamnă drepturile de asistenţă socială, dar, cum spuneam, multe din componentele de cheltuieli publice se regăsesc în consumul la nivel de structură a produsului intern brut şi probabil şi acest lucru, odată cu politicile noastre naţionale, pentru că, vedeţi, Guvernul a început politica de susţinere a producţiei interne, pentru a face faţă a consumului şi a atenua din presiunile impresiunile inflaţioniste", a adăugat oficialul MF.

Boloş a mai fost întrebat cum îşi explică faptul că o serie de produse similare din Italia sau Spania sunt mai ieftine decât în România, o ţară cu putere de cumpărare net inferioară acestora. Răspunsul ministrului a fost: "Aici este o enigmă pe care cu greu o putem explica, de ce preţurile au ajuns în România să fie destul de ridicate la produsele alimentare şi, în general, la produsele care provin din gospodăriile individuale ale ţăranilor?".

Ministrul a adăugat că nici nu vrea să se gândească ce s-ar fi întâmplat în lipsa măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază şi cu toate acestea, "în continuare preţurile cresc".

"Aici nu cred că Guvernul poate să intervină asupra preţurilor din piaţă şi asupra nivelului subvenţiilor. Totuşi, discutam cu domnul ministru al Agriculturii pentru că au fost, dacă ne aducem aminte, la începutul anului, o serie de subvenţii care s-au acordat de către Guvernul României şi cu toate acestea, preţurile în continuare cresc şi au această tendinţă de creştere (...) Să ne gândim ce s-ar întâmpla în lipsa acestor subvenţii şi ce s-ar întâmpla în lipsa măsurilor de plafonare şi cred că aici Guvernul şi-a făcut pe deplin datoria şi a înţeles impactul pe care îl au aceste evoluţii conjuncturale ale preţurilor. Sperăm, de asemenea, că în perioada aceasta a sezonului care urmează abundenţa produselor agroalimentare să fie cea care va tempera din creşterea de preţ. În momentul în care au apărut, să zicem, căpşuni în piaţă, sau au apărut cireşele, discutăm de preţurile uriaşe. În fiecare an avem aceasta evoluţie conjucturală", a explicat ministrul Finanţelor.