"Acest proces de deflație care a început cu luna februarie o să continue pe mai departe, pentru că ținta noastră de inflație pentru sfârșit de an este de 4,4% . (...) Nu sunt elemente, indicii, care să pună presiune pe inflație. La nivelul Uniunii Europene a scăzut foarte mult", a spus Boloș, la un post TV

Întrebat cum își explică faptul că România este în acest moment țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație, șeful de la Finanțe a menționat că la sfârșitul anului 2023 rata medie anuală a inflației a fost de 10,4%, iar temperarea consumului ar putea fi o soluție pentru a stabiliza și a continua procesul de scădere.

"Trebuie se ne aducem aminte că sfârșitul de an a fost cu 10,4% rata medie anuală a inflației. Și, din acest punct de vedere, eforturile care se fac pentru ca să avem o rată a inflației de 4,4% la sfârșit de an presupun inclusiv o stabilizare atât la nivel de politică monetară, dar și a celorlalți indicatori macroeconomici. Și în continuare, poate, temperarea consumului este o soluție pentru a stabiliza și a continua procesul deflaționist. Noi, prin politica monetară pe care o avem, o să continuăm, practic, politica de rată a dobânzii în momentul de față", a subliniat el.

Ministrul Finanțelor afirmă că în prezent se merge pe o politică de stabilizare a componentei de cheltuială publică, care a avut anul trecut o pondere însemnată în buget.

"Totuși, avem o componentă de cheltuială publică însemnată, vorbesc de componenta de salarii și componenta de politică socială, cu o pondere însemnată în totalul cheltuielilor. Este anul (2023 n.r.) în care am avut în buget peste 200 de miliarde de lei alocat pentru asistența socială (...) Guvernul încearcă să ducă o politică de echilibru pentru ceea ce înseamnă drepturile de asistență socială, dar, cum spuneam, multe din componentele de cheltuieli publice se regăsesc în consumul la nivel de structură a produsului intern brut și probabil și acest lucru, odată cu politicile noastre naționale, pentru că, vedeți, Guvernul a început politica de susținere a producției interne, pentru a face față a consumului și a atenua din presiunile impresiunile inflaționiste", a adăugat oficialul MF.

Boloș a mai fost întrebat cum își explică faptul că o serie de produse similare din Italia sau Spania sunt mai ieftine decât în România, o țară cu putere de cumpărare net inferioară acestora. Răspunsul ministrului a fost: "Aici este o enigmă pe care cu greu o putem explica, de ce prețurile au ajuns în România să fie destul de ridicate la produsele alimentare și, în general, la produsele care provin din gospodăriile individuale ale țăranilor?".

Ministrul a adăugat că nici nu vrea să se gândească ce s-ar fi întâmplat în lipsa măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază și cu toate acestea, "în continuare prețurile cresc".

"Aici nu cred că Guvernul poate să intervină asupra prețurilor din piață și asupra nivelului subvențiilor. Totuși, discutam cu domnul ministru al Agriculturii pentru că au fost, dacă ne aducem aminte, la începutul anului, o serie de subvenții care s-au acordat de către Guvernul României și cu toate acestea, prețurile în continuare cresc și au această tendință de creștere (...) Să ne gândim ce s-ar întâmpla în lipsa acestor subvenții și ce s-ar întâmpla în lipsa măsurilor de plafonare și cred că aici Guvernul și-a făcut pe deplin datoria și a înțeles impactul pe care îl au aceste evoluții conjuncturale ale prețurilor. Sperăm, de asemenea, că în perioada aceasta a sezonului care urmează abundența produselor agroalimentare să fie cea care va tempera din creșterea de preț. În momentul în care au apărut, să zicem, căpșuni în piață, sau au apărut cireșele, discutăm de prețurile uriașe. În fiecare an avem aceasta evoluție conjucturală", a explicat ministrul Finanțelor.

Cresc taxele din 2025? Anunțul ministrului Finanțelor, Marcel Boloș