Presa germană are în obiectiv de o săptămână deficienţele armatei ţării sale, ilustrate prin pene ale avioanelor de transport învechite ale Bundeswehr-ului, care au întârziat livrarea de arme combatanţilor kurzi în nordul Irakului. Marţi seara, guvernul anunţa că va reduce la jumătate timpul de zbor al avioanelor sale de vânătoare Eurofighter din cauza unui defect la carlingă.
Potrivit şefului statului major al armatei germane, citat de presă, doar 42 dintre cele 109 aparate Eurofighter, 38 dintre cele 89 avioane de vânătoare Tornado şi 10 dintre cele 31 de elicoptere de luptă Tiger pe care le deţine Germania sunt funcţionale, celelalte fiind supuse unor lucrări de întreţinere sau reparaţii.
În Italia, doar 15% dintre elicoptere ar fi pregătite să decoleze, iar 'numeroase avioane de luptă nu sunt operaţionale', potrivit site-ului specializat Analisi Difesa. În Marea Britanie, dintre cele 107 avioane de luptă, doar 40 sunt disponibile, potrivit institutului RUSI.
În Franţa, un raport al Curţii de conturi a arătat că doar 41% dintre aeronave erau disponibile în 2013, faţă de 60% în 2008 şi 65% în 1997.
Această slabă disponibilitate are impact asupra formării tinerilor piloţi francezi, care nu acoperă numărul orelor de zbor necesare pentru a fi agreaţi de NATO. Transportoarele amfibie nu sunt disponibile decât în procent de 49%, iar unele tancuri - 55%.
Aceste informaţii pot ridica îndoieli faţă de fiabilitatea armatelor europene, în timp ce aliaţii s-au angajat la începutul lui septembrie să creeze o forţă reactivă sub egida NATO, ca răspuns la rolul Rusiei în criza ucraineană. Ele contrastează cu ambiţiile afişate de unele capitale în mobilizarea împotriva grupărilor jihadiste în Irak şi Siria.
În Franţa, intervenţiile în Africa (aproape 6.000 de soldaţi desfăşuraţi în Sahel şi în Africa Centrală), asigurate de o rată de disponibilitate de peste 90%, sustrag resurse, ceea ce explică în parte slaba disponibilitate a echipamentelor.
Ca şi în celelalte armate occidentale, îmbătrânirea materialelor provoacă deficienţe tot mai frecvent şi face uneori imposibilă repararea lor pentru că piese de schimb sunt dificil de găsit. Cât despre echipamentele ultramoderne, nivelul lor de sofisticare necesită imobilizarea lor frecventă şi timp îndelungat pentru întreţinere.
Potrivit experţilor, reducerile bugetare succesive în ultimii 20 de ani şi în special cele de după criza financiară din 2008 au afectat capacitatea de reacţie a armatelor.
NATO îşi invită membrii de mulţi ani să investească cel puţin 2% din PIB-ul lor în apărare, iar 20% din această sumă să fie utilizată pentru achiziţionarea de echipamente necesare modernizării armatelor proprii. Dintre cei 28 de membri ai Alianţei, doar patru ţări - conduse de SUA, prima putere militară din lume, cu un buget de 640 de miliarde de dolari - respectau această regulă în 2013.
'Am văzut în mai multe ţări că există deficienţe, că trebuie investit în forţele armate, inclusiv în Germania', a subliniat miercuri noul său secretar general Jens Stoltenberg, în prima zi a mandatului său. NATO trebuie să beneficieze de un bun echilibru al cheltuielilor, de capacităţi bune, este vital' pentru ea, a pledat el.
'Ameninţarea nu vine în mod special de la Rusia sau Statul Islamic', estimează Julian Lindley-French, cercetător asociat la Universitatea Naţională a Apărării din Washington, adăugând că 'adevărata ameninţare pentru NATO vine de la propriii membri'.
'Până în 2016, Rusia va cheltui mai mult decât Franţa şi Germania reunite. China investeşte cel puţin 130 de miliarde de dolari anual în forţele sale armate. Comparaţi aceasta cu NATO în Europa, care cuprinde 13 dintre cele 20 de ţări cu cel mai redus buget de apărare din lume între anii 2012 - 2014.'
Potrivit lui, iresponsabilitatea europeană în domeniul apărării a contribuit gradual la a face lumea mai periculoasă în prezent pentru că aceasta a făcut costul contestării supremaţiei occidentale mai suportabil. AGERPRES
