Sovata, locul fermecat din România. Străinii se înghesuie să-și petreacă vacanțele aici

Scurt istoric al localității Sovata

Prima mențiune a așezării datează din 13 septembrie 1578, anume în actul privilegial al principelui Cristofor Bathory acordat paznicilor exploatărilor de sare de la Sovata, act confirmat mai târziu și de Sigismund Bathory - “Confirmatio Assecurationis possessionis Zowatha”. În plângerea datată din anul 1581 adresată lui Bathory Istvan, principele Transilvaniei și Regele Poloniei, șambelanul salinelor din Ținutul secuiesc face referire la existența unui număr de 16 familii pe Câmpul Soveții. Populația micii așezări, format inițial din paznicii exploatărilor de sare și familiile lor, a sporit încet, ajungând de la 16 familii menționate în documente istorice datate din anul 1602 la un număr de 400 familii așa cum reiese din însemnările călătorului Orban Balazs care a vizitat localitatea în anul 1860. Ocupația de bază a populației era exploatarea pădurilor, agricultura, creșterea animalelor și cărăușia, prima întreprindere industrială din localitate fiind tot una forestieră.
Apele izvoarelor și lacurilor sărate erau folosite pentru băi încă din vremurile premergătoare secolului al XVIII–lea, apele sărate fiind utilizate inițial mai ales de către populația locală, mai târziu au apărut însă și vizitatorii înstăriți, mica aristocrație începând să-și construiască rezidențe de vară proprii la poalele muntelui de sare încă de la începutul anilor 1840.
În 1872 au fost puse bazele primei băi publice din localitate, denumită “Gera”, autorizată ca și baie terapeutică în 1876. Stațiunea de Jos s-a dezvoltat în jurul acestei băi la foarte scurt timp după constuirea acesteia, localitatea însăși cunoscând o dezvoltare nemaiîntâlnită în istoria sa de peste trei secole. În numai câteva decenii numărul locuitorilor săi s-a triplat, în jurul stațiunii au apărut zeci de vile, așezarea fiind atestată oficial ca stațiune balneară în 1884, devenind un centru balnear de interes zonal cunoscut de locuitorii orașelor și comunelor din apropriere.
În perioada 1875-1881 a luat naștere Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, în urma prăbușirii terenului deasupra unei dizolvări subterane enorme și acumulării apei a două pârâiașe în golul rezultat. În urma efectuării unor studii complexe asupra proprietăților curative a apelor noului lac situat într-un peisaj pitoresc, fondatorul stațiunii moderne - Sofalvi Illyes Lajos - s-a decis asupra valorificării resurselor naturale unice, Stațiunea de Sus fiind întemeiată oficial în anul 1900. În 1902 el a cumpărat și Băile Gera, unificând astfel cele două băi. Anii premergători primului război mondial au însemnat o perioadă de dezvoltare dinamică, Sovata ajungând în rândul celor mai renumite și vizitate stațiuni balneare din Transilvania. În anul 1905, linia ferată care ajungea până la Sărățeni a fost prelungită până la Praid, facilitându-se astfel legătura Sovatei cu zone mai îndepărtate. În 1908 s-a introdus apa curentă și s-a trecut la canalizarea stațiunii.
După stagnarea din timpul primului război mondial, Sovata a cunoscut o nouă perioadă de prosperitate, devenind în perioada interbelică cea mai cunoscută stațiune cu băi sărate din România, fiind vizitată în repetate rânduri de familia regală. În 1926 s-a introdus lumina electrică în stațiune, iar în 1925 datorită solicitărilor de tratamente reumatologice și ginecologice, au fost construite baze de tratament lângă Lacul Ursu și Lacul Negru. Până în 1939 peste 100 de vile au fost construite de către investitori particulari.
Al doilea război mondial a adus o altă perioadă de stagnare, urmată de instaurarea regimului socialist : naționalizarea pădurilor, întreprinderilor industriale și a micilor ateliere meșteșugărești, precum și a vilelor și dotărilor balneare din stațiune.
În anul 1952, când localitatea a fost declarată oraș (datorită în primul rând notorietății sale de stațiune balneoclimaterică ), doar stațiunea propiu-zisă prezenta semne de urbanizare (rețea de apă, canalizare, electricitate)– acestea neafectând viața locuitorilor din comună. Situația urma să se schimbe în anii 1960, când s-au efectuat lucrări de extindere a rețelelor de apă, canalizare, electricitate pe teritoriul întregii localități, asfaltarea principalelor străzi și amenajarea trotuarelor de-a lungul lor, precum și asigurarea iluminatului public.
Între anii 1960-1980 stațiunea a beneficiat de dotări investiționale majore, fiind construite 5 hoteluri și o nouă bază de tratament, care i-au permis dezvoltarea capacității turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase locuri de muncă în sectorul serviciilor.
După 1990, stațiunea și implicit și orașul au fost marcate de perioada de tranziție, dotările din zona balneară fiind afectate de evidentul proces de îmbătrânire morală, favorizat și de legislația din domeniul turismului, reperele activității economice din oraș complementare celor dezvoltate de stațiune, cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.
Perioada de după anul 2000 se caracterizează prin solicitări masive de construire de cabane și case de vacanță, dezvoltându-se în mod spontan microzone cu case de vacanță sau dotări turistice de capacitate mică și medie aparținând preponderent sectorului privat.
Anul 2006 a marcat începutul unor investiții majore în infrastructură : reabilitarea drumurilor urbane ale stațiunii și a aleilor din jurul lacurilor sărate, reabilitarea și extinderea retelei de apă și canalizare, modernizarea uzinelor de apă și a stației de epurare.

Servicii de tratamente balneare în Stațiunea Sovata
Sovata este o stațiune balneo-climaterică cu funcționare permanentă fiind renumită pentru lacurile sale cu ape tămăduitoare. În documente Sovata este atestată ca loc pentru tămăduirea bolilor în anul 1597.
Lacul Ursu format în anul 1875 este unul din cele mai mari lacuri sărate heliotermale din Europa. Celelalte lacuri cu apă sărată: Lacul Negru, Lacul Roșu și Verde, Lacul Aluniș, Lacul Mierlei, Lacul Piroșca.
Stațiunea de tratament s-a amenajat în anul 1875 în jurul Lacului Ursu.

Bolile tratate
Boli ginecologice, Insuficiență ovariană, Cervicită cronică, Metrosalpingită cronică, Spondiloză cervicală, Spondiloză lombară, Tendimiozita, Afecțiuni degenerative, inflamatorii și reumatismale  Stări posttraumatismale(după operații vindecate la articulații, mușchi, luxații entorse), Boli ale sistemului nervos periferic, Boli cardiovasculare(ulcerații, acrocianoza), Boli endocrine.

Resursele de tratament
Ape clorate și sodice prezentând fenomene heliotermale, Instalații pentru electroterapie, saune, săli de gimnastică, Plaje amenajate
Procedurile de tratament practicate
împachetări cu nămol cald, kinetoterapie, electroterapie, gimnastică medicală, plajă, băi calde în cadă sau bazin, hidroterapie.

Tratamentul de la Sovata este un miracol pentru femeile care vor să rămână însărcinate, însă în anumite condiții. 

Chadi Muheidli, medic ginecolog, a declarat pentru realitatea.net că:

"Există o serie de beneficii care au atras atenția specialiștilor atunci când vorbim de nămol și infertilitate. Studiile persoanelor care lucrează în domeniu arată o legătură între apa sărată de o anumită calitate și nămol, pe de o parte, și obținerea sarcinii, pe de alta. Efectul antiinflamator pare a sta la baza rezultatelor pozitive obținute în urma acestor tratamente. Părerea mea este că o condiție esențială este ca la baza problemei să fie o cauză de această natură. Dacă vorbim despre o insuficiență ovariană, de exemplu, mi-e greu să găsesc o legătură. Efectul de relaxare ajută și el, fie obținut prin tratamentele asociate în timpul unei astfel de șederi, implicit nămol, fie prin concediul în sine, ținând cont de faptul că stresul este un factor acceptat de infertilitate.

Sunt paciente care aleg sa apeleze la diferite terapii si alternative. Le incurajez atât timp cât țin de o conduită sănătoasă și le ajută să-și îmbunătățească stilul de viață și starea de spirit. În calitate de medic, încurajez controlul de specialitate și orice tratament avizat și ghidat de un medic. Apreciez activitatea specialiștilor și, atât timp cât vorbim despre rezultatul dorit, obtinut în siguranță pentru pacient, sunt deschis."

Unități de tratament balnear la Sovata

Hotelul Danubius Health Spa Resort
Hotel Brădet 
Hotel Alunis.

Ce mai puteți vizita în zonă?

Rezervația naturală Lacul Ursu

Aria protejată “Lacul Ursu și arboretele pe sărături” este amplasată pe teritoriul intravilan al orașului Sovata, în stațiunea turistică. Aria este definită ca rezervație naturală de interes național conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, corespunzând categoriei IV IUCN (Internațional Union for Conservation of Nature). Suprafața ei este de 79 ha, din care 73,3 ha pădure și 5,7 ha suprafețe acvatice. Are ca obiective de conservare și protecție lacurile Ursu, Aluniș, Roșu, Verde, Mierlei și Paraschiva, respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente acestor lacuri. Aria protejată se află în custodia Primăriei Oraș Sovata și Direcția Silvică Mureș – Ocol Silvic Sovata.

LACURI
Lacul Ursu Este cel mai mare lac sărat, heliotermal din România , cu o suprafață de 40.235 mp, circumferința de 1180 m și o adâncime maximă ce depășește 18 m. S-a format în în perioada 1875-1880 în urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice și hidrologice, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către apele a două pâraie (Auriu și Criș-Toplița), urmată de surparea terenului

Golul rezultat a fost umplut de cele două pârâiașe , într-o perioadă de aproximativ 5 ani luând naștere actualul lac având formă asemănătoare unei piei de urs întinse, de unde a căpătat și denumirea sa.
Apa dizolvă în continuare sarea din masivul de sare, astfel salinitatea Lacului Ursu prezintă o variație mare în funcție de adâncime : 0-2 m până la 100 g/l, de la 2 m până la fundul apei 220-300 g/l. Apa dulce a pârâurilor Auriu și Toplița , având densitatea specifică mai redusă decât apa sărată , se menține la suprafață și acționează ca izolator termic: permite penetrarea radiațiilor solare care încălzesc straturile de apă sărată din interior, dar totodată previne pierderea căldurii acumulate, acest fenomen fiind cunoscut sub denumirea de heliotermie

Lacul Aluniș
Se situează la o distanță de 60 m de limita vestică a Lacului Ursu. Geneza acestui lac este strâns legată de cea a Lacului Ursu : surplusul de apă din Lacul Ursu s-a scurs spre vest, într-o altă dolină carstosalină , care prăbușindu-se, a dat naștere Lacului Aluniș . Suprafața lacului este de 0,37 ha , adâncimea maximă de 6,4 m , oglinda apei se află cu cca. 4 m sub nivelul Lacului Ursu. Surplusul de apă al lacului se scurge prin Valea Frumoasă și Pârâul Sărat , ajungând în pârâul Sovata. Concentrația de sare este mai redusă, totodată și fenomenul heliotermiei este mai slabă, aici neexistând stratificarea apei caracteristic Lacului Ursu.

Lacul Roșu și Lacul Verde
Lacurile Roșu și Verde sunt situate în partea nord-vestică a Lacului Ursu , într-o vale lungă de aprox. 120 m . Aceste două lacuri , legate între ele , au luat naștere în urma dizolvării superficiale intense a masivului de sare pe locul unor doline . Lacul Verde are o suprafață de 0,14 ha și adâncime maximă de 2,1 m, Lacul Roșu situat imediat în aval are dimensiuni mai reduse cu o suprafață de 0,029 ha și adâncime maximă de 1,05 m.
Cele două lacuri sunt alimentate dintr-un izvor sărat din apropiere, iar surplusul lor de apă se scurge în Lacul Ursu , constituind sursa de apă sărată al acestuia. Denumirea Lacului Roșu provine de la prezența oxizilor de fier, abundenți în structura sedimentară aferentă. De
asemenea, nu este exclus faptul ca toponimul să fie derivat și din asocierea cu abundența de crustacee (Artemia salina) ce îl populează în sezonul estival.

Lacul Paraschiva
Situat la nord de Lacul Ursu, lacul Paraschiva s-a format în anul 1980, în urma acumulării de precipitații în mijlocul unei doline de sare . Stratul sedimentar al lacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, astfel aceasta este un lac dulcicol. A fost amenajată pentru pescuit sportiv, fiind populată cu pești.

Lacul Mierlei
Este cel mai tânăr lac sărat, luând naștere la începutul anilor 1950 într-o dolină de sare. Aflat în mijlocul pădurii , lacul are o suprafață de 0,147 ha și adâncime maximă de 1,85 m, fiind alimentat de câteva izvoare sărate de mici dimensiuni.

MUNTELE DE SARE
În zona cuprinsă între văile Răchitiș și Vâlceaua Băilor, sarea ca rocă masivă de zăcământ de pe fundul depresiunii Transilvaniei, se apropie și chiar străbate la suprafață datorită forțelor geologice. Formațiunea geologică denumită Muntele de sare se află în imediata apropiere a Lacului Roșu, în partea nord-vestică a acestuia. În urma infiltrațiilor de apă și a ploilor torențiale, depozitele deluviale din această parte a masivului au fost afectate de alunecări de teren superficiale , în urma căruia a fost decopertat versantul, blocuri de sare apărând în lumina zilei. Ca urmare a solubilității ridicate a sării , apele de precipitații au săpat mii de șanțuri separate de creste mai mult sau mai putin late, numite de specialiști lapiezuri.

Turiști din întreaga lume

Stațiunea Sovata nu duce lipsă de turiști. Lunar sunt sute de turiști care vin din țări precum Thailanda Israel, Germania, Austria, Ungaria unde se bucură de tratamentele cu sare și nămol.

foto: Razvan Pascu