În Vinerea Mare - ziua răstignirii lui Hristos -, în toate lăcaşurile de cult va fi scos, în mijlocul bisericii, Sfântul Epitaf.
"Sfântul Epitaf este o pânză de in sau de mătase, pe care se afla imprimată, brodată sau zugrăvită Icoana punerii în mormânt a Mântuitorului. Această pânză este aşezată în mijlocul bisericii, pe o masă mai înaltă. Potrivit tradiţiei, credincioşii sărută Epitaful şi trec pe sub masa pe care este aşezat acesta. Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii, până la sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii de vineri. În cadrul acestei slujbe, preoţii şi credincioşii vor purta în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Domnului Nostru Iisus Hristos, după care este dus în Sfântul Altar, fiind aşezat pe Sfânta Masă, unde rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când va fi aşezat la locul său în biserică", a explicat, pentru MEDIAFAX, părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Părintele Stoica a explicat că trecerea credincioşilor pe sub masă reprezintă îngenuncherea lor în faţa sacrificiului pentru mântuirea oamenilor făcut de Hristos.
"Credincioşii trec pe sub Sfânta masă care simbolizează mormântul Mântuitorului. Şi astfel, aşa cum Hristos trece prin mormânt, coborând în iad să scoată pe toţi la înviere, aşa şi credincioşii îşi amintesc, şi ei, că trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt, pentru a accede la viaţa veşnică în Hristos. Este, în plus, un semn de închinăciune, smerenie şi recunoştinţă faţă de sacrificul lui Hristos pentru iertarea păcatelor şi mântuirea oamenilor", a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Sfântul Epitaf mai este numit şi Sfântul Aer, pentru că este purtat de patru preoţi prin aer, "cum, de altfel, şi moartea lui Iisus Hristos a fost între Cer şi Pământ", a mai spus părintele.