Protestul "vestelor galbene". Care este impactul economic al mișcărilor de stradă?

 

Protestele "vestelor galbene" au fost "o catastrofă" pentru economia franceză, spune ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire, citat de BBC. Aproximativ 125.000 de protestatari au ieşit sâmbătă în stradă şi mai mult de 1.700 de persoane au fost arestate, iar mai multe obiective turistice, printre care Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru, au fost închise în weekend.



Franţa s-a confruntat cu patru săptămâni consecutive de demonstraţii împotriva creşterii taxelor carburanţilor, a costurilor ridicate ale vieţii şi a altor probleme.

Ministrul finanţelor Bruno Le Maire a numit situaţia "o criză" atât pentru societate, cât şi pentru democraţie. "Este o catastrofă pentru comerţ, este o catastrofă pentru economia noastră", a spus el în timpul unei vizite prin magazinele din Paris care au fost distruse în timpul protestelor.

Capitala a fost lovită puternic: ferestre au fost sparte, maşini au fost arse, iar magazine au fost jefuite. "Ieri au fost mult mai multe daune decât acum o săptămână", pentru că protestele de sâmbătă au fost mai dispersate, a declarat vicepremierul Emmanuel Gregoire la un radio local.

Cu toate acestea, a adăugat că au existat mai puţini răniţi faţă de săptămâna trecută.

Preşedintele Emmanuel Macron se va adresa naţiunii în zilele următoare.

Cât de grave sunt daunele economice? Este prea devreme pentru a calcula costul economic complet - dar este limpede că daunele sunt grave.

Vineri, federaţia franceză pentru comerţ cu amănuntul a declarat agenţiei de presă Reuters că magazinele au pierdut aproximativ 1 miliard de euro de când protestele au început, pe 17 noiembrie.

Le Maire a declarat săptămâna trecută, înainte de cele mai recente proteste, că afacerile restaurantelor au scăzut cu 20 până la 50%.

Iar autorităţile de la Paris spun că revoltele au provocat daune în valoare de milioane de euro.

Mişcarea vestelor galbene a început ca un protest împotriva creşterii taxelor la motorină, care este folosită pe scară largă de către şoferii francezi şi a fost mult timp mai puţin impozitată decât alte tipuri de combustibil.

Preţurile la motorină au crescut cu aproximativ 23% în ultimele 12 luni, iar decizia lui Macron de a impune o majorare a impozitelor de 6,5 cenţi pe motorină şi de 2,9 cenţi pe benzină de la 1 ianuarie a înfuriat protestatarii.

Macron a spus că pentru trei sferturi din creşterea preţurilor sunt responsabile majorările preţurilor petrolului la nivel mondial, şi că taxele mai mari pentru carburanţi sunt necesare pentru a finanţa investiţiile în energia din surse regenerabile.

După o primă serie de proteste, Guvernul a acceptat să renunţe la majorarea taxei pe combustibili şi a îngheţat preţurile la electricitate şi gaze pentru anul 2019.

Dar protestele au izbucnit şi în legătură cu alte probleme, printre care creşteri de salarii, impozite mai mici, pensii mai bune şi condiţii mai lejere la admiterea în universităţi.

Mişcarea se bucură de un sprijin larg, evidenţiind frustrările economice şi neîncrederea în politică a familiilor mai sărace.

Un sondaj de opinie de vineri a sugerat că sprijinul pentru protestatari este de 66%, deşi în scădere uşoară.

Între timp, susţinerea pentru preşedintele Macron a scăzut la 23% în contextul crizei, arată sondajele.

Primul protest a avut loc pe 17 noiembrie şi au participat 282.000 de protestatari. Pe 24 noiembrie au ieşit în stradă 166.000 de protestatari, pe 1 decembrie 136.000 de protestatari iar pe 8 decembrie 125.000 de protestatari.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?