"Discuţia de azi a fost o discuţie în care am înţeles foarte bine mesajul celor 21 de ONG-uri, dar am prezentat şi necesitatea de a face paşi înainte în procesul de reformă a Justiţiei. România nu mai poate întârzia, nu putem să mai amânăm încă o dată deciziile legate de folosirea sau nu a Codului Penal din timpul regimului comunist, din 1968", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi Codurile".
Băsescu a arătat că interlocutorii săi au fost "de bună-credinţă", dar a criticat faptul că reprezentanţii ONG-urilor au venit să ceară oprirea pachetului legislativ privind fără a avea un document cu observaţii. "Şi eu am tratat întâlnirea cu bună-credinţă, chiar dacă atunci când spui că trebuie oprite codurile ar trebui să ai măcar un document cu obervaţii scrise, o asumare de răspundere, şi nu un simplu 'nu'", a precizat Băsescu.
De altfel, preşedintele a adăugat că toate elementele primite de la Ministerul Justiţiei arată că a avut loc o dezbatere publică pe marginea codurilor, în conformitate cu legea, dar că, fiind vorba despre o materie care necesită o pregătire deosebită, dezbaterea nu s-a desfăşurat în teritoriu. "Parlamentarii nu au mers cu proiectele şi să le explice undeva, spre exemplu în sectorul 5, în Ferentari, în comuna Cleja, în judeţul Bacău, parlamentarii nu s-au dus cu ele în astfel de dezbateri, poate că ar fi fost bine să o facă", a spus preşedintele, subliniind că, "în mod categoric", dezbaterea a existat la nivel de specialişti.
Preşedintele a arătat că ar fi putut avea loc o dezbatere publică şi miercuri, cu concursul mijloacelor mass-media, dar că ea nu ar fi reuşit să facă ratingul ştirilor cu Gigi Becali sau a unei emisiuni cu Florin Călinescu. "Mi-e greu să imaginez dezbaterea pe coduri ca o dezbatere de mase, aşa cum unele ONG-uri o solicitau", a precizat şeful statului. De altfel, Băsescu a arătat că, personal, nu s-a implicat niciodată în dezbaterile despre coduri, pentru că nu se pricepe.
Pe de altă parte, Băsescu a precizat că la cele patru coduri se lucrează de zece ani, amintind de varianta ministrului Rodica Stăniou, apoi de cea a Monicăi Macovei şi de ultima variantă, a ministrului Cătălin Predoiu. În toată această perioadă, a arătat şeful statului, au existat intervenţii ale specialiştilor din domeniu, dar şi ale ONG-urilor interesate.
Şeful statului le-a mai spus reprezentanţilor ONG-urilor că are obligaţia constituţională ca, pe lângă medierea dintre instituţii şi societatea civilă, să vegheze şi la îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană. Băsescu a arătat astfel că, deşi le dă dreptate membrilor societăţii civile, şi mai ales tinerilor prezenţi, miercuri, la Cotroceni, care s-au arătat "inflexibili" în a cere timp pentru o dezbatere publică, reprezentanţii instituţiilor statului au şi responsabilităţi.
"România nu-şi poate permite, în luna iulie, un raport care să nu constate progrese în modernizarea justiţiei naţionale. Un raport care ar constata stagnare sau paşi înapoi ar putea duce la suspendări de utilizare de resursă financiară, ceea ce mi se pare inadmisibil", a explicat Băsescu, arătând că acceptă ca valabile principiile enunţate de ONG-uri, dar că este necesar ca entuziasmul şi inflexibilitatea să meargă mână în mână cu responsabilitatea.
Şeful statului a explicat şi de ce, în urma discuţiilor, le-a oferit reprezentanţilor societăţii civile 3 zile pentru a discuta cu cele două comisii de specialitate din Parlament pe marginea codurilor, invocând importanţa termenului de 15 mai pentru adoptarea Codurilor Penal şi Civil. "Le-am propus discuţii care să dureze până la trei zile cu cele două comisii care lucrează la coduri, au avut o ofertă de la domul Geoană pentru şapte zile, sunt dispus să merg până acolo, dar termenul de 15 mai este un termen important pentru coduri pentru că prima evaluare începe pe 4 mai, pe 19 mai e a doua evaluare şi ar fi păcat, după ce s-a făcut efortul elaborării codurilor, ca acesta să nu fie materializat prin vot sau asumarea răspunderii, măcar pentru Codul de Procedură Penală şi Civil", a precizat şeful statului.
Pe de altă parte, Băsescu le-a mai pus în vedere membrilor ONG-urilor că, dincolo de termenul alocat dezbaterii în Parlament pentru cele patru coduri, există 20 de zile de la adoptare sau asumarea răspunderii până la promulgare, în care există posibilitatea întoarcerii în Parlament a legilor pentru a corecta eventualele nereguli şi mai există, de asemenea, o perioadă de doi ani până la intrarea în vigoare a noului pachet legislativ, de la promulgarea sa. Astfel, în perioada în care magistraţii şi poliţiştii se vor acomoda cu noile reguli, se poate găsi o modalitate de parteneriat cu aceştia pentru ca şi societatea civilă să se implice în proces.
Şeful statului a arătat, la începutul discursului său, că, în ultima perioadă, au existat două subiecte importante pe agenda publică: problema legată de coduri şi cea a legii salarizării unice pentru bugetari.
Băsescu s-a arătat contrariat de atitudinea sindicaliştilor şi a societăţii civile care, deşi declară că aceste legi sunt necesare, când începe să se lucreze la ele, intrevin pentru blocarea lor. "Aş face o observaţie generală. Toţi declarăm că le vrem, şi coduri noi şi noua lege de salarizare, dar prea puţini fac eforturi ca această legislaţie să prindă viaţă", a apreciat preşedintele.
