"UE a sprijinit crearea unor instrumente independente pentru rezolvarea problemei cu corupția pe care o are România. Unul dintre rezultate a fost DNA. Totuși, puțini se așteptau ca ea să aibă un succes atât de mare. A expediat sute de persoane publice cunoscute la închisoare. În ultimii cinci ani, între aceștia s-au numărat un premier, cinci miniștri și 25 de parlamentari. (...) Însă acum propunerile de „reformă a justiției” includ interzicerea înregistrărilor drept probă la proces, lucru care, conform lui Vlad Voiculescu, un fost ministru, echivalează cu „sfârșitul DNA, așa cum o cunoaștem noi”, mai scrie The Economist.
"Înainte de a ajunge să conducă PSD, dl Dragnea a fost un baron local. Acum el este regele baronilor și trebuie să-i mențină pe aceștia mulțumiți. (...) Politicienii din PSD se plâng frecvent că DNA are motivații politice și că este parte a unui „stat paralel” care include elemente ale serviciilor secrete", mai scrie The Economist.
Pe aceeaşi temă merge şi publicaţia germană Die Zeit, care în articolul intitulat "Cu corupţia alături", arată că "Liviu Dragnea nu guvernează oficial România, însă deţine mai multă putere decât toţi ceilalţi politicieni. Obiectivul său: anularea efectelor legilor împotriva corupţiei".
Publicatia germana face o radiografie dura a obiectivelor lui Liviu Dragnea si PSD: "Guvernul român, o coaliţie dintre social-democraţii lui Dragnea, PSD, şi micul partid liberal, ALDE, îşi concentrează din momentul venirii la putere în ianuarie 2017 programul asupra unui singur punct: dezamorsarea legilor anticorupţie." Jurniştii pomenesc cazurile sonore de care e legat numele lideului PSD: Teldrum şi lacul Belina.