Modificări semnificative în învăţământ, potrivit Codului Educaţiei. Cum comentaţi propunerile ministerului?

Foto: NewsIn
Modificarea sistemului de admitere la liceu, micşorarea numărului de probe la bacalaureat şi înfiinţarea unui Colegiu al profesorilor, după modelul Colegiului Medicilor, sunt principalele noutăţi pentru învăţământul preuniversitar, propuse de Ministerul Educaţiei după discuţiile cu sindicatele.

Potrivit propunerilor incluse în aşa-numitul Cod al Educaţiei, schimbările la preuniversitar ţin, în principal, de testările de la finalul ciclurilor de studii.

Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face tot pe baza repartizării computerizate şi a programelor de consiliere profesională organizate de şcoli. La admiterea în liceu, se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test structurat după model european, care va deţine tot o pondere de 50% şi care reprezintă, de fapt, noutatea adusă în locul tezelor unice. La acest test, care va fi susţinut, în scris, în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele cheie obţinute de elev, prin întrebări din mai multe domenii. Testul va fi dat şi la finalizarea ciclului primar, ca verificare înainte de gimnaziu, însă nota astfel obţinută nu va conta ulterior la admitere.

În ceea ce priveşte bacalaureatul, acesta va avea două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, vor fi evaluate, prin verificări orale, competenţele de comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă. Tot în timpul ultimului an de liceu, vor fi susţinute două examene de verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului şi de limbi moderne. Toate aceste evaluări din timpul anului şcolar sunt eliminatorii.

La finalul clasei a XII-a, în cadrul bacalaureatului se vor susţine trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă obligatorie corespunzătoare profilului, matematică sau istorie, şi una la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filosofie.

Practic, probele orale de la bacalaureatul de până acum au fost înlocuite cu evaluările din timpul anului şcolar şi, în plus, a fost eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie curriculară decât cea absolvită, unde mai mult de jumătate din candidaţi alegeau proba la educaţie fizică.

Alte modificări prevăd ca învăţământul obligatoriu să aibă 11 clase, incluzând grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajându-se să generalizeze învăţământul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa I dacă împlinesc vârsta de 6 ani în anul în care încep şcoala.

În ceea ce priveşte disciplina în şcoli, ministerul vrea să înfiinţeze un Colegiu al profesorilor şi o Cartă a autonomiei şcolare. Potrivit participanţilor la discuţiile despre noua lege a învăţământului, Colegiul profesorilor va fi responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, similar Colegiului Medicilor în domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele în care s-ar propaga puterea instituţiilor de învăţământ, mai exact regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor ce privesc şcoala.

Deocamdată, ministerul şi partenerii de dialog nu au stabilit în detaliu care vor fi criteriile după care va funcţiona Colegiul profesorilor, în ce limite se defineşte indisciplina şi nici care sunt sancţiunile propuse pentru diferite abateri. Nici prevederile Cartei nu au fost încă stabilite, toate acestea urmând să fie definitivate de Ministerul Educaţiei.

O altă propunere venită în urma discuţiilor ministerului cu sindicatele se referă la alegerea directorului de şcoală. Acesta va fi numit în funcţie în urma unui concurs organizat de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, format 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai Consiliului Local şi părinţi. 

O problemă delicată în acest moment pare să fie predarea religiei în şcoli. Ministrul Ecaterina Andronescu propune ca religia să fie inclusă în programa şcolară obligatorie, însă, la cererea părinţilor, elevii vor avea posibilitatea de a nu frecventa orele la această disciplină.

Ministrul Ecaterina Andronescu şi-a manifestat dorinţa ca toate aceste modificări să se aplice încă din anul şcolar 2009-2010, însă a precizat că acest lucru depinde de cum va proceda parlamentul pentru adoptarea Codului educaţiei. În acest moment, Executivul nu a decis dacă acest Cod al educaţiei va fi asumat de guvern sau va fi supus spre aprobare în parlament.

Potrivit ministrului Andronescu, Codul Educaţiei va fi gata, cel mai târziu, pe 14 august.

Reprezentaţii ministerului şi cei ai sindicatelor au continuat discuţiile luni, când au fost dezbătute modificările pentru învăţământul superior.

Articole recomandate


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?