Specia umană are o serie de caracteristici unice, comparativ cu celelalte locuitoare ale planetei. Şi tocmai acestea sunt înconjurate de întrebări la care oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să dea nici un răspuns. Livescience a alcătuit o listă cu cele mai mari mistere legate de evoluţia omenească.
De unde venim?
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte este cel referitor la locul de origine al oamenilor moderni. Una din teorii (şi cea mai îmbrăţişată de academicieni) spune că aceştia au evoluat în Africa şi de acolo s-au răspândit pe tot globul. O altă ipoteză arată, însă, că specia a evoluat în mai multe locuri, în acelaşi timp, pe o arie extinsă a globului.
Care a fost primul umanoid?
Cercetătorii descoperă din ce în ce mai multe fosile ale umanoizilor - strămoşi direcţi sau rude apropiate - în încercarea de a-l găsi pe cel mai primitiv. El ar putea aduce răspunsul la una din întrebările cheie legate de evoluţia umană: ce adaptări ne-au făcut oameni şi în ce ordine s-au întâmplat acestea?
Am făcut sex cu oamenii de Neanderthal?
Geneticianul Svante Paabo de la Institutul Max Planck din Germania spune că da. Dispariţia neanderthalienilor a dat naştere, de altfel, la o serie de ipoteze în comunitatea academică. În vreme ce unii cercetători sunt de părere că aceştia nu s-au descurcat în competiţia pentru resurse cu reprezentanţii Homo sapiens sau că au fost afectaţi de schimbările climatice, alţi oameni de ştiinţă susţin că între cele două specii au existat violenţe, care au dus la dispariţia omului de Neanderthal. Unii susţin chiar că oamenii moderni i-ar fi mâncat pe neanderthalieni. Există şi o serie de oameni de ştiinţă care spun că aceştia nu au dispărut ci pur şi simplu au fost absorbiţi în umanitatea modernă.
Specia umană evoluează într-un ritm accelerat?
Noile dovezi ştiinţifice sugerează nu numai că umanitatea evoluează, ci că o face într-un ritm accelerat. Dieta şi bolile sunt câţiva din factorii presiunii care au accelerat ritmul evoluţiei. Pe de altă parte, unii cercetători spun că specia umană se află într-o perioadă de stagnare din punctul de vedere al evoluţiei, pentru că selecţia naturală şi mutaţiile genetice nu mai joacă un rol important în acest fenomen.
Ce s-a întâmplat cu părul de pe corp?
O altă caracteristică specifică oamenilor este lipsa părului, în comparaţie cu verii lor blănoşi. O explicaţie sugerează că strămoşii noştri au scăpat de păr ca măsură de adaptare împotriva căldurii din savana africană, alta spune că ne-a ajutat să scăpăm de boli şi de infecţiile cu paraziţi.
Mersul biped
Strămoşii au preluat postura verticală cu mult înainte de a-şi fabrica unelte sau de a avea creiere mari. Întrebarea principală: de ce să mergi pe două picioare, când rudele-maimuţe se folosesc de toate cele 4 membre? Cercetătorii spun că mersul biped foloseşte mai puţină energie şi i-ar fi ajutat pe primii oameni să care mai multă mâncare, o dată ce şi-au eliberat mâinile. Tot postura verticală i-a ajutat să îşi controleze mai bine temperatura, reducând aria pielii expusă direct la soare.
Cum s-a dezvoltat creierul uman?
Nu e nici o îndoială că creierele noastre dezvoltate ne-au adus un avantaj extraordinar. Acum două milioane de ani, însă, nici unul dintre strămoşii noştri nu aveau creierul mai mare decât cel al maimuţelor. Şi atunci, ce a determinat această schimbare, se întreabă oamenii de ştiinţă? Un cercetător american a analizat genomul omului în comparaţie cu cel al cimpanzeilor, cea mai apropiată rudă evoluţionară, şi a înaintat ipoteza că rata ridicată a incidenţei cancerului la specia umană ar putea fi cauzată de dezvoltarea cerebrală. “Creierul ne face superiori cimpanzeilor, dar, potrivit unei noi teorii, am putea plăti un preţ ridicat pentru el: o rată mai mare a cancerului”.
