Documentul a fost semnat, din partea României, la 27 iunie 2014, la Strasbourg, de către ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, potrivit Mediafax.
"Convenţia este primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului şi recunoaşte că femeile şi bărbaţii nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, ci că există o categorie a genului, definită social, care le conferă acestora roluri şi comportamente specifice. Potrivit acestui document, violenţa familială şi cea împotriva femeilor, în special, reprezintă o violare a drepturilor omului şi o formă de discriminare. Convenţia de la Istanbul propune crearea unor mecanisme care să garanteze protecţia victimelor, să crească gradul de conştientizare a efectelor acestui fenomen, să prevină şi să combată toate formele de violenţă", se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.
În comunicat se mai precizează că această Convenţie introduce sancţiuni penale şi/sau juridice pentru acte de violenţă psihică şi fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar şi pentru căsătoria forţată, mutilarea genitală a femeilor, violenţa sexuală (inclusiv violul), hărţuirea sexuală, avortul forţat şi sterilizarea forţată. În plus, vor fi recunoscute drept infracţiuni, atunci când sunt comise intenţionat, înlesnirea sau complicitatea şi tentativa comiterii unui act de violenţă. În cadrul unei proceduri penale iniţiate nu vor fi considerate justificări ale acestor acte cultura, obiceiul, tradiţia, religia sau onoarea.
Mai mult, următoarele circumstanţe vor fi considerate agravante: infracţiuni comise împotriva unui(ei) fost(e) sau actual (e) soţ(ii) ori partener(e), de un membru de familie sau o persoană care a abuzat de puterea sa; infracţiuni comise în mod repetat; infracţiuni comise împotriva unei persoane vulnerabile; infracţiuni comise împotriva sau în prezenţa unui copil; infracţiuni comise de una sau mai multe persoane care acţionează împreună; infracţiuni precedate sau acompaniate de nivele extreme de violenţă; infracţiuni comise cu utilizarea unei arme; infracţiuni ce au avut ca urmări vătămări fizice sau psihice ale victimei; agresori condamnaţi anterior.
Totodată, Convenţia interzice soluţionarea extrajudiciară a litigiilor obligatorii, inclusiv medierea şi concilierea, referitoare la toate formele de violenţă.
De asemenea, se stipulează o serie de măsuri privind protecţia victimelor prin informare, servicii de asistenţă generală, asistenţă în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înfiinţarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgenţă 24 de ore din 24, înfiinţarea de centre de sesizare şi sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecţie şi asistenţă pentru martorii copii, precum şi constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violenţă să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităţilor competente.
În vederea implementării Convenţiei, se va constitui un Grup de lucru interministerial care va reuni specialişti din principalele ministere cu atribuţii în domeniu: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (organism coordonator), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Finanţelor Publice.
