Descoperire FABULOASĂ făcută de cercetători

 

Cele mai vechi forme de viaţă de pe Terra capabile să se deplaseze datează de acum 2,1 miliarde de ani, potrivit unui studiu publicat luni, care descrie "cele mai vechi urme fosile'' dotate cu mobilitate şi relansează dezbaterea asupra datei apariţiei primelor organisme complexe pe Pământ.



"Mişcarea este un indicator al unei anumite 'complexităţi biologice'", a explicat pentru AFP Abderrazak El Albani, de la Universitatea din Poitiers, unul dintre autorii studiului publicat în revista Academiei americane de ştiinţe (PNAS).

Primele forme de viaţă apărute pe Terra, în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, erau unicelulare, organisme formate dintr-o singură celulă, aşa cum sunt bacteriile.


Formele de viaţă complexe, cum ar fi plantele şi mamiferele, au în compoziţie celule denumite ''eucariote'', care au cromozomii localizaţi în nucleu. Comunitatea ştiinţifică a ajuns la un consens în ceea ce priveşte data apariţiei eucariotelor, cu 1,8 miliarde de ani în urmă.

"Am descoperit urme de mişcare pe verticală, oblic, pe orizontală. Cu toată consideraţia pe care o am pentru lumea bacteriilor, acestea sunt incapabile să se deplaseze în acest mod", a precizat geologul. "Sigur este vorba despre eucariote!".

Până în prezent, cele mai vechi urme de mobilitate, descoperite în Australia, SUA, Canada, Africa etc, datează de acum 570 de milioane de ani.

Abderrazak El Albani şi echipa sa au făcut deja vâlvă în 2010 după ce au anunţat descoperirea, în acelaşi sit arheologic din Gabon, a unor fosile de organisme ''pluricelulare'', cu o vechime de 2,1 miliarde de ani, respectiv cu până la 1,5 miliarde de ani mai devreme decât ceea ce era ştiinţific atestat anterior.

Este vorba despre "un boom biologic" care s-a produs în contextul unei schimbări de mediu. Pe atunci, Terra ieşea din era glaciară. În procesul de topire, gheaţa a eliberat cantităţi importante de oxigen şi de nutrienţi, ceea ce a permis formelor de viaţă să treacă într-o nouă etapă de evoluţie, a explicat geologul.

Descoperirea din 2010 a ajuns pe coperta revistei ştiinţifice britanice Nature, chiar dacă, potrivit experţilor, "semnele de întrebare ridicate erau mai numeroase decât răspunsurile oferite".

Ulterior, El Albani, împreună cu echipa de cercetători pe care o coordonează, au continuat să caute dovezi în bazinul Franceville din Gabon, "un sit unic din punctul de vedere al conservării", descoperind aceste "dovezi de mobilitate".

"Este vorba despre structuri tubulare, cu diametrul relativ constant (mai mulţi milimetri), mai mult sau mai puţin sinuoase, care traversează straturile sedimentare", se precizează într-un comunicat al CNRS.

"Analiza geometriei şi a compoziţiei chimice a acestora demonstrează că originea lor este biologică şi că sunt contemporane cu depozitele de sedimente", se mai precizează în comunicat.

 

Sursa

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?