Creştin-ortodocşii sărbătoresc, astăzi, mari sfinte. Multe românce le poartă numele

Ortodoxe
Sf. Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Sf. Cuv. Mc. Marcela

Greco-catolice
Sf. Maria Magdalena

Romano-catolice
Sf. Maria Magdalena

Sfânta Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena este pomenită în calendarul creștin ortodox la 22 iulie, scrie agerpres.ro.

Maria, mama lui Iacob și a lui Iosi, rudă a Maicii Domnului, Maria lui Cleopa și Salomeea, mama fiilor lui Zevedei, Ioana, femeia lui Huza, demnitar al regelui Irod, Suzana și cele două surori ale lui Lazăr, Marta și Maria au fost femeile mironosițe care împreună cu Maria Magdalena și Maica Domnului au stat lângă Mântuitorul Hristos în timpul Sfintelor Sale Patimi, când era părăsit chiar de cei mai apropiați. Acestea sunt prăznuite de Biserică în cea de-a treia duminică după Învierea Domnului.

Sfânta Maria, numită Magdalena, a fost ucenica lui Hristos cea dintâi și cea mai mare decât toate purtătoarele de mir. Era din seminția lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe țărmul vestic al Lacului Ghenizaret, între orașele Capernaum și Tiberiada. Sfântul Evanghelist Luca notează în Evanghelia sa că Iisus Hristos a izbăvit-o de șapte demoni, moment din care s-a alăturat celor ce-L urmau în propovăduirea Sa.

Maria Magdalena a fost prezentă la punerea Domnului în mormânt "Și Iosif, luând trupul, l-a înfășurat în giulgiu curat de in, și l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus. Iar acolo era Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând în fața mormântului" (Matei 27—59, 60, 61).

Când a fost pecetluit mormântul, femeile mironosițe s-au întors în cetate împreună cu Iosif și Nicodim, numai Maria Magdalena și cealaltă Marie, Născătoarea de Dumnezeu, au rămas lângă mormânt, șezând în preajmă.

După odihna sabatului (sâmbăta, ziua de sărbătoare a evreilor, care începe din seara zilei de vineri și ține până sâmbătă seara) dintre toate femeile mironosițe care s-au întors la mormântul Mântuitorului, unde au primit vestea Învierii Sale, Sfânta Maria Magdalena este singura care a revenit aici de patru ori.

Sfintele Evanghelii relatează cum în zorii acelei zile, a Învierii Domnului, Maria Magdalena a fost încredințată să nu-L mai caute pe Cel viu între cei morți: "...De ce căutați pe Cel viu între cei morți? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceți-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea" (Luca 24 — 5, 6).

Tradiția arată că Maria Magdalena a înfăptuit misiune apostolească de propovăduire a învățăturii creștine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia și chiar la Roma. A trecut la cele veșnice la Efes, fiind îngropată la intrarea într-o peșteră.

Sfintele sale moaște au fost strămutate la Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful, pentru a fi așezate în ctitoria sa, Mănăstirea 'Sfântul Lazăr'.

Mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena se găsește în prezent la Mănăstirea Simonos Petras din Muntele Athos. (sursă: vol. "Viețile Sfinților")