Dându-i o mână de ajutor lui Gorbaciov împotriva lui Ceaușescu, conducerea Ungariei facilitează organizarea la Budapesta a unei reuniuni a reprezentanților exilului românesc, special invitați la celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluției maghiare din 1956.
Cu acest prilej, este adoptată și o declarație comună cu Forumul Democratic Maghiar – „Declarația de la Budapesta din 16 iunie 1989" – , care stipulează caracterul Transilvaniei de „spațiu de complementaritateo", în care dreptul la reprezentare politică autonomă trebuie garantat.
„În dosar există materialul dat de generalul GRU, Cinghiz Abdullaev, un general sovietic care în Revoluţie a condus un comando de 22 de persoane în Timişoara. Generalul este dispus să vină să dea declaraţii în România şi să aducă şi poze, filme. (...) E foarte bine că au început această cercetare, pentru că generalul Stănculescu poate spune lucruri pe care nu le-a spus până acum pentru că n-a fost întrebat cum trebuie". (avocat Vasile Pantea).
Rolul românilor trecuți clandestin în Ungaria
Mai multe mii de cetățeni români trecuți clandestin în Ungaria, începând mai ales din 1986 (cifrele au oscilat de la 10.000 la 50.000), se aflau în centrele de primire și triere ale emigranților, unii fiind pregătiți și trimiși cu însărcinări secrete în România.
Misiunile, îndeplinite de aceștia în anii 1988–1989, erau similare cu cele ale unor emisari ai „forumurilor civice" din Germania de Est, Cehoslovacia sau Polonia şi priveau radicalizarea anumitor grupuri din România în scopul reformării sistemului politic. În același timp, au fost pregătiți și agenți de diversiune pentru dezordini, violențe stradale și provocarea forțelor de ordine, care au acționat, atât în decembrie 1989, cât și în evenimentele violente ulterioare din lunile martie 1990 la Târgu Mureș și iunie 1990 la București.
Dacă, în cazul cetățenilor est-germani, Ungaria a procedat la deschiderea frontierelor cu Austria, în cazul românilor le-au închis. Ungaria își creează, astfel, imaginea unei țări cu mari probleme din cauza refugiaţilor români, la Budapesta fiind deschis un Oficiu al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (HCR).
Organizația „România liberă" și proiectul unui guvern în exil
Organizația românilor de la Budapesta este pusă în legătură cu „Uniunea Mondială a Românilor Liberi" (UMRL), constituită în anii 1983–1984 sub patronajul a cel puțin două importante servicii speciale occidentale, la care s-a alăturat și KGB cu Asociația Pro Basarabia și Bucovina, prin care UMRL a fost penetrat și luat sub controlul Moscovei.
În vara și toamna anului 1989, şiruri nesfârşite de cetățeni români aflați în Ungaria sunt conduşi la frontiera cu România și predaţi grănicerilor. Este datoria autorităţilor de la București să organizeze centre de primire și verificare a acestora. Pentru a putea face față noii sarcini, trupele de grăniceri au fost trecute în subordinea Ministerului de Interne. Cercetarea celor reveniţi astfel în ţară conducea spre o concluzie sigură, şi anume că, în curând, în România va urma o schimbare. A urmat, dar numai după gentlemen's agreement-ul de la Malta. Mai multe pe cotidianul.ro.
