Consilier prezidenţial: Veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate

 

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a explicat, vineri, într-o declaraţie susţinută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate şi că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor.



În replică, PSD a transmis că preşedintele Klaus Iohannis ”nu înţelege economie” şi a plecat într-o minivacanţă de weekend, trimiţându-şi consilierul economic să vorbească, din nou, despre lipsa banilor. ”Problema reală a comunităţilor locale nu e bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că Iohannis a blocat bugetul”, a transmis PSD.

PSD: Iohannis nu înţelege economie; problema reală a comunităţilor locale nu e bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că Iohannis a blocat bugetul

”PSD constată că preşedintele Klaus Iohannis nu a dorit să îşi schimbe obiceiul de a îşi lua o minivacanţă în weekend şi nici să rişte să se facă din nou de râs spunând ca nu mai sunt bani de pensii, de aceea astăzi şi-a trimis consilierul să ne spună aceeaşi poezie de anul trecut şi de acum doi ani. Toţi cetăţenii României s-au convins că în fiecare an şi fără nicio întârziere, guvernarea PSD+ALDE a asigurat fără probleme banii de pensii, salarii sau pentru asistenţă socială. Iohannis a greşit de prea multe ori cu predicţiile economice încât atunci când spune că economia va merge rău, putem fi siguri că va merge bine!”, a transmis, vineri, PSD.

 În plus, social-democraţii afirmă că ”Iohannis nu înţelege economie”.

”A dovedit-o chiar miercuri când ne-a arătat că nu ştie să citească un proiect de buget. Spunea că administraţiile locale vor primi cu un miliard de lei mai puţin, deşi în realitate proiectul de buget propune cu 4,6 miliarde în plus. Problema reală a comunităţilor locale nu e bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că Iohannis a blocat bugetul. Din acest motiv, aleşii locali nu pot colecta 100% din impozitul pe venit, ci doar 71,5% cum era prevăzut în bugetul pe anul trecut. Tot din cauza lui Iohannis, primarii nu pot începe investiţiile noi, în valoare de circa 5 miliarde lei”, au mai transmis social-democraţii.

Potrivit acestora, în loc să îşi ceară scuze, după ce Curtea Constituţională i-a respins sesizarea împotriva Legii Bugetului, ”Iohannis se încăpăţânează să blocheze guvernarea PSD, în speranţa că cetăţenii nu vor vota acest partid la viitoarele alegeri”.

Consilier prezidenţial: Veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate - cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor

„Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste, de unde rezultă o serie de riscuri în planul stabilităţii finanţelor publice. Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018”, a declarat Marinescu.

El a amintit că, în anul 2018, Comisia Naţională pentru Prognoză a venit, succesiv, cu diverse scenarii în privinţa creşterii economice: iniţial 5,5%, apoi creştere la 6,1%, apoi reducere la 5,5%, apoi iar reducere, la 4,5%, pentru a descoperi, în final, că Institutul Naţional de Statistică publică pentru 2018 o creştere economică de doar 4%.

„Aceste evoluţii din 2018 au confirmat că prognozele organismelor internaţionale au fost mult mai aproape de realitate, în comparaţie cu prognozele eşuate ale Guvernului. Pentru 2019, scenariul de creştere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu şi prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situaţia în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică”, a adăugat Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidenţial a precizat că Guvernul avea obligaţia legală să argumenteze, în Raportul care însoţeşte bugetul, diferenţele semnificative faţă de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a cărei prognoză este în prezent de doar 3,8%.

„Insist asupra faptului că prognozele de creştere economică vehiculate în prezent sunt anterioare adoptării OUG 114/2018, ale cărei măsuri intempestive şi hazardate afectează sustenabilitatea unor sectoare economice esenţiale pentru România. Evaluările recente din partea unor agenţii ne arată că pot urma prognoze economice chiar mai scăzute, cu perspective negative, de încetinire a dinamicii economice. Care sunt implicaţiile? Un scenariu macrobugetar nerealist, aşa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament”, a explicat Marinescu.

El a spus că este elocvent exemplul execuţiei bugetare a anului trecut, când veniturile fiscale – cele care arată eficienţa activităţii ANAF – au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat iniţial prin legea bugetului.

„Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar. Este lipsită de credibilitate obligaţia asumată discreţionar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creşterea eficienţei în colectarea veniturilor. Aşadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creşterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri se bazează pe promisiuni”, a mai declarat consilierul prezidenţial.

Cosmin Marinescu a menţionat că veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creştere de aproape 17% faţă de anul trecut, atunci când creşterea a fost de doar 11%, procent obţinut oricum în mod speculativ, adică prin amânarea unor rambursări de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018.

„Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat iniţial prin legea bugetului. Merită astfel invocată opinia Consiliului Fiscal, care arată că veniturile din TVA sunt supraevaluate cu circa 5 miliarde lei. De asemenea, veniturile din accize sunt şi acestea supraevaluate, prin asumarea discreţionară a unor încasări suplimentare de circa 1 miliard lei, în ciuda faptului că, în 2018, încasările din accize au fost şi ele sub programul iniţial”, a adăugat el.

Marinescu a spus că „analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli sau chiar ajustări negative deliberate, aşa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor”.

„De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei. După doar o săptămână, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puţin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie. Este deosebit de importantă clarificarea acestei situaţii, care poate arăta că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arată cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei”, a subliniat consilierul prezidenţial.

„De exemplu, oricine doreşte poate aproxima cheltuielile necesare cu pensiile în 2019, luând în considerare cheltuiala lunară cu pensiile din ultimele luni ale anului trecut. Atunci cheltuiala lunară a fost 5,51 miliarde lei. Luăm în considerare apoi majorarea punctului de pensie cu 15%, de la 1 septembrie 2019, aşa cum Guvernul a anunţat, şi astfel ar rezulta un necesar pentru pensii de 69,5 miliarde lei, deci cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate, de doar 68,1 miliarde lei. Solicităm astfel să se clarifice aceste aspecte şi să existe asigurarea că sumele destinate pensiilor vor fi incluse în buget integral, pentru întreg anul”, a mai spus el.

Marinescu a precizat că există şi alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu contribuţia României la bugetul Uniunii Europene

„În privinţa investiţiilor, tocmai pentru că bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investiţiilor, este elocventă reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorităţilor publice locale cu peste 1 miliard lei faţă de execuţia anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investiţii ale autorităţilor locale. În esenţă, investiţiile din bani naţionali pentru autorităţile publice locale se găsesc, în bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB. Deşi investiţiile sunt puţine, sunt şi întârziate. Guvernul însuşi a periclitat investiţiile autorităţilor publice locale, prin întârzierea cu care a trimis bugetul în Parlament, întârziere de 3 luni de zile - 11 februarie 2019 faţă de termenul legal de 15 noiembrie 2018”, a declarat Cosmin Marinescu.

El a precizat că bugetele locale trebuie să suporte diferenţa dintre 6,5 miliarde lei, cheltuielile cu transferul asistenţei sociale în sarcina bugetelor locale şi 4 miliarde lei, cât reprezintă TVA de echilibrare.

„Aşadar, găselniţa Guvernului înseamnă pentru bugetele administraţiei publice locale o „notă de plată” în plus, din venituri proprii, de circa 2,5 miliarde lei, bani care, evident, puteau fi folosiţi pentru investiţii şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale. În acest context, numeroase primării se pot confrunta cu bugete insuficiente, la limita necesarului de funcţionare, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asistenţă socială descentralizat la nivelul autorităţilor publice locale”, a adăugat Marinescu.

Consilierul prezidenţial a precizat că toate aceste elemente au fost surprinse în cererea de reexaminare a preşedintelui asupra bugetului, inclusiv cu trimitere la baza legală deficitară a acestei „descentralizări pe jumătate” - în sarcina bugetelor locale.

„Astfel, solicităm Parlamentului să reexamineze atât fundamentarea legală, cât şi latura financiară a acestei schimbări în finanţarea sistemului de asistenţă socială”, a spus el.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?