Clădirile cu risc seismic din Bucureşti ar putea fi consolidate fără ca locatarii să-şi părăsească locuinţele. Cercetătorii de la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române au brevetat două metode: cea a contravântuirii şi cea de consolidare la bază a imobilelor, care, spun ei, durează mai puţin şi nu sunt la fel de costisitoare ca o consolidare clasică.
Metoda izolării la bază este destul de complicată, însă ar fi utilă pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu, afirmă specialiştii. Dispozitivele, mult mai flexibile decât cele din import, ar putea fi fabricate la noi, dacă autorităţile ar fi interesate să aplice metoda românească.
"Aceste dispozitive sunt vizibil mai bune pentru acest tip de cutremur lent care are mişcări ample ale terenului şi care pentru a le contracara şi pentru a putea face această rupere a mişcărilor teren-clădire, adica parctic terenul să se mişte şi clădirea aproape să stea pe loc. Îi trebuie o flexibilitate, dar aceasta flexibilitate nu poate fi realizata în conditii optime pentru astfel de cutremure decât cu un alt concept"; a spus Tudor Sireteanu, director Institutul de Mecanica Solidelor.
Concept care pare să fie privit cu neîncredere de către autorităţi, în condiţiile în care chiar şi clădirea Primăriei Capitalei a fost consolidată cu materiale din import. Pentru blocuri, ar fi mai potrivită metoda contravântuirii, tot cu dispozitive fabricate în România, care a fost testată pe un imobil din Galaţi.
Un astfel de dispozitiv costă aproximativ 2.000 de euro. Având în vedere că sunt folosite câte două pentru un etaj, la un imobil cu 10 etaje, costurile ar fi de peste 40.000 de euro.
Dacă un cutremur similar celui din 77 ar avea loc în Capitală, multe dintre clădirile situatie în special în centrul oraşului nu ar arăta deloc prea bine şi asta pentru că nu au fost consolidate.
Municipalitatea spune că nimeni nu s-a ocupat în mod expres de asta, aşa s-a ajuns în această situaţie. S-au gândit abia la sfârşitul anului trecut să înfiinţeze Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirlor cu Risc Seismic. Deşi s-a început programul consolidării încă din anul 2002, spun autorităţile că în medie două blocuri pe an au fost consolidate, asta deşi sunt sute de imobile în această situaţie.
La solicitarea Realitatea TV, Primăria Capitalei menţionează că în prezent exista 348 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, din care 175 prezintă pericol public.
În aproximativ 17 ani, au fost consolidate 79 de imobile, 19 cu surse de la bugetul local şi 60 din banii proprietarilor, adică 20 la suta din numărul total al clădirilor care necesitau reparaţii capitale.
O soluţie pe care Primăria Capitalei o ia în calcul. Mai mult, doreşte modificarea legislaţiei. Concret, Municipalitatea propune elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor. Astfel s-ar vedea clar dacă este mai rentabil ca un bloc să fie dărâmat şi construit de la zero decât să fie consolidat. De asemenea, autorităţile vor ca proprietarii care obstrucţionează procesul de consolidare, să poată fi daţi în judecată.
Atât imobilele noi dar mai ales cele vechi ar trebui să aibă o carte seismică pentru ca cel care cumpără să ştie exact în ce stare se află imobilul respectiv.
La cutremurul din 4 martie 1977, în toată ţara, aproximativ 2.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 30.000 de locuinţe au fost distruse. Un seism tot cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a avut loc, la 18 ani distanţă, în Japonia, unde au murit peste 5.000 de oameni. Acela a fost momentul când au apărut metodele noi de consolidare, cunoscut fiind faptul că japonezii folosesc în construcţii amortizoare care ajută la dispersarea energiei seismice.
Un material realizat de:
reporter: Andreea Dăscălescu
operatori: Călin Buda, Mihai Angiu
montaj: Beatrice Mihalache
