Vaslui, Botoșani și Giurgiu sunt județele cu cea mai scăzută putere de cumpărare din România, potrivit unui studiu recent. Analiza pentru anul 2025 arată diferențe importante între regiunile țării, cu județe în care puterea de cumpărare se situează sub 80% din media națională și zone care depășesc semnificativ acest nivel.
Studiul conturează o adevărată hartă a puterii de cumpărare din România. Cele mai vulnerabile județe din acest punct de vedere sunt concentrate în Moldova și în Muntenia, în timp ce nivelurile cele mai ridicate se regăsesc în București-Ilfov și în mai multe județe puternic dezvoltate economic.
În partea superioară a clasamentului se află Bucureștiul, urmat de Cluj și Timiș, în timp ce Vaslui și Botoșani se află la polul opus.
Cele mai sărace județe din România în funcție de puterea de cumpărare
Potrivit studiului citat de Ziarul Financiar, trei județe sunt încadrate în 2025 în categoria în care puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% sub media națională.
Este vorba despre Vaslui, Botoșani și Giurgiu.
Vasluiul și Botoșaniul se află în Moldova și ocupă primele două poziții în categoria județelor cu cea mai slabă putere de cumpărare. Giurgiu, situat în Muntenia, completează acest top.
În cazul acestor județe, indicatorul analizat se află sub pragul de 80% din media națională.
Studiul nu prezintă doar cele trei județe aflate la cel mai scăzut nivel. Alte șase județe sunt încadrate în categoria imediat următoare, cu o putere de cumpărare situată între 80% și 88% din media națională.
Județele cu putere de cumpărare între 80% și 88%
În intervalul 80-88% din media națională se află șase județe, potrivit datelor prezentate în studiul citat.
Lista este formată din:
Suceava
Vrancea
Ialomița
Călărași
Teleorman
Dâmbovița
Astfel, în partea inferioară a clasamentului se regăsesc în special județe din Moldova și Muntenia.
Datele indică o diferență clară față de județele în care veniturile și puterea de cumpărare sunt peste media națională.
Județele cu cea mai mare putere de cumpărare din România
La polul opus județelor aflate în partea de jos a clasamentului se află zonele în care puterea de cumpărare depășește media națională. Potrivit studiului NielsenIQ (NIQ), Bucureștiul și mai multe județe din țară se află în categoriile superioare.
Clasamentul județelor cu cea mai puternică putere de cumpărare în 2025, raportată la media națională, arată astfel:
București – peste 120%
Cluj – 112-120%
Timiș – 112-120%
Ilfov – 104-112%
Brașov – 104-112%
Sibiu – 104-112%
Hunedoara – 104-112%
Restul județelor României se află între 88% și 104% din puterea de cumpărare la nivel național, fiind încadrate fie în categoria 88-96%, fie în categoria 96-104%.
Harta puterii de cumpărare din România
Analiza arată că județele cu putere de cumpărare redusă sunt concentrate în două mari zone ale țării, Moldova și Muntenia, inclusiv în județe aflate în apropierea Capitalei.
La polul opus, județele cu o putere de cumpărare peste media națională se concentrează în jurul unor mari centre economice.
Pe lângă București și Ilfov, în această categorie se află Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu și Hunedoara.
Diferențele sunt vizibile și atunci când județele sunt împărțite pe categorii procentuale în raport cu media națională.
Situația s-a schimbat față de 2024
Una dintre schimbările evidențiate de analiza NielsenIQ este reducerea numărului județelor în care puterea de cumpărare se afla la cel puțin 20% sub media națională.
În 2024, jumătate din țară era încadrată de compania de cercetare de piață NielsenIQ în categoria județelor cu o putere de cumpărare cu cel puțin 20% mai mică decât media națională.
Un an mai târziu, în 2025, doar trei județe mai figurează în această categorie.
Pe lângă această schimbare, mai multe județe au ieșit din zona cu cele mai scăzute valori. Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț și Vâlcea nu mai fac parte din categoria județelor aflate la coada clasamentului.
Evoluția arată o modificare a distribuției teritoriale a puterii de cumpărare față de anul precedent.
Autostrada Moldovei, una dintre posibilele explicații
O posibilă explicație pentru evoluția unor județe este legată de investițiile realizate în infrastructura mare.
Unii analiști consideră că dezvoltarea infrastructurii poate contribui la schimbarea poziției unor regiuni din punct de vedere economic. Printre proiectele menționate se numără Autostrada Moldovei.
Aceasta are și va avea un impact nu doar asupra timpului necesar pentru deplasarea din București către zona Moldovei, ci și asupra activității economice și a afacerilor din regiune.
Moldova a fost considerată până acum o zonă mai izolată față de restul țării în ceea ce privește existența drumurilor de mare viteză. Dezvoltarea infrastructurii rutiere poate modifica accesibilitatea regiunii și relația acesteia cu celelalte centre economice ale României.
