”Din cuprinsul Memorandum-ului rezulta ca una din ratiunile adoptarii documentului, astfel cum a fost publicat de presa, este “(…) o schimbare corespunzatoare in pozitia statului roman in fata CJUE, deoarece, in observatiile scrise anterioare, s-au sustinut, in esenta, legalitatea si oportunitatea infiintarii acestei structuri speciale“.
Reamintim ca, in prezent, pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) se afla mai multe cauze in care au fost formulate mai multe intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ.
Pozitia Comisiei Europene – publicata recent de presa din Romania – exprimata in cadrul acestei proceduri este aceea ca “infiintarea Sectiei nu ar putea fi compatibila cu dreptul Uniunii decat daca o astfel de masura ar fi motivata, in mod plauzibil, de anumite consideratii legate de buna administrare a justitiei. In opinia Comisiei, ii apartine statului roman sarcina de a prezenta Curtii de Justitie elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei, in vederea asigurarii bunei functionari a sistemului judiciar din Romania” (par. 87).
Prin urmare, Guvernul Romaniei are obligatia de a prezenta cauzele si argumentele obiective care au stat la baza infiintarii SIIJ, ca structura in cadrul Parchetului General, cu garantii sporite de profesionalism si in afara controlului politic, in scopul garantarii independentei judecatorilor, precum si a independentei procurorilor in indeplinirea actelor ce le sunt date in competenta.
Or, contrar obligatiei cuprinse in pozitia Comisiei Europene, ca Guvernul sa prezinte in fata CJUE “elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei“, Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu si votat de Guvernul Orban – in contextul in care premierul a stabilit linia de urmat, exprimandu-se in sedinta in sensul desfiintarii SIIJ, prin insusirea Memorandum-ului, desi era trunchiat si subiectiv – nu face nicio referire la cauzele si motivele obiective pentru care SIIJ a fost infiintata si care justifica existenta ei.
Situatia creata prin acest Memorandum este lipsita de justificare si, prin urmare, inadmisibila, in conditiile in care Curtea Constitutionala a statuat expres ca SIIJ constituie o garantie legala a independentei individuale a judecatorilor.
Memorandum-ul, avand ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea SIIJ, are un vadit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate si omiterea exact a elementelor esentiale ce caracterizeaza SIIJ.
Astfel, in primul rand, Guvernul Orban ignora prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate si de Comisia de la Venetia, respectiv ca procedura de selectie a procurorilor este mai riguroasa si mai transparenta decat pentru orice alta structura de parchet, impunand conditii ridicate de vechime – minim 18 ani – si de verificare a competentei profesionale, prin analizarea activitatii anterioare pe o perioada de 5 ani.
In al doilea rand, Guvernul Orban “uita” sa spuna in Memorandum ca selectia procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcatuita din membri CSM, iar pentru a fi numiti trebuie validati de Plenul CSM, ce actioneaza ca un al doilea filtru. Ca atare, aceasta procedura exclude orice influenta politica, atat la nivelul functiilor de executie, cat si la nivelul functiilor de conducere.
In acest context, Guvernul a ales sa treaca cu vederea faptul ca si Comisia de la Venetia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati, Comisia apreciind pozitiv in special implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, subliniind ca participarea plenului este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori.
In al treilea rand, Guvernul Orban omite sa precizeze ca infiintarea SIIJ a fost determinata de existenta unei structuri similare ce functiona de ani de zile in DNA (Serviciul privind combaterea infractiunilor din justitie), infiintat intr-un mod vadit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-sef DNA, fara nicio consultare publica, fara motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin inscrierea sa fara alte explicatii, ca ultim punct pe ordinea de zi.
Mai mult, serviciul a functionat aproape 1 an si 4 luni fara sa existe ordin al ministrului justitiei care sa ii prevada existenta. In acel serviciu activau procurori numiti complet netransparent, cu vechime minima in magistratura, unii delegati sau detasasi in functie, toti depinzand de procurorul-sef DNA numit politic. Procurorii numiti in acest fel aveau competenta de a efectua acte la cel mai inalt nivel, acela al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
In al patrulea rand, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse in sesizarile adresate Curtii Constitutionale, anterior promulgarii legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constitutionalitate. Se pare ca aceasta realitate nu a prezentat nicio importanta pentru executiv.
Astfel, spre exemplu, in privinta sustinerii ca SIIJ ar functiona in afara controlului ierarhic, Curtea Constitutionala a respins-o prin Decizia 33/2018, in care a statuat ca “Din analiza coroborata a tuturor acestor norme rezulta ca procurorul sef de sectie din structura Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie si Justitie este subordonat conducatorului acestui parchet. Asa cum s-a precizat mai sus, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o structura specializata din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca procurorul sef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe langa i.C.C.J.” (par. 149).
In plus, reamintim ca in art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevazut in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se refera la “Organizarea Ministerului Public” si are sectiuni privind Parchetul de pe langa iCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare.
De asemenea, art. 72 care prevede ca “procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat si nici abrogat.
In al cincilea rand – si cel mai important – Memorandum-ul a ignorat o realitate evidenta a sistemului de justitie, si anume ca era imperativa necesitatea asigurarii unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor fata de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor, materializate prin:
• anchete ce au vizat exclusiv solutiile pronuntate de judecatori si dispuse de procurori;
• incalcarea, in cadrul investigatiilor, a secretului deliberarii;
• dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vadit si declarat de intimidare si de a “baga frica” in judecatori in scopul pronuntarii de solutii favorabile DNA;
• multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasari sau achitari, dar care au condus la suspendarea din functii a judecatorilor si procurorilor vizati, inclusiv la nivel inalt: Procuror General, judecator CCR, presedinte de sectie la iCCJ, membrii CSM, judecatori si procurori cu grad de curte de apel sau iCCJ.
Toate aceste aspecte, precum si altele, extrem grave, au fost consemnate oficial in Raportul Inspectiei Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii in 15.10.2019 si ignorat cu ostentatie de Guvernul Romaniei.
Conform Raportului Inspectiei Judiciare, de exemplu, in dosarele DNA “au fost vizati 1.962 judecatori (351 in materie penala si 1.590 in materie civila – intre care un membru al Curtii Constitutionale, 13 judecatori membri/fosti membri ai CSM si 16 inspectori judiciari)“, ceea ce, coroborat cu durata excesiva a anchetelor (de pilda, un dosar deschis din oficiu unui judecator ICCJ a fost tinut in nelucrare 5 ani!) demonstreaza ca anchetarea judecatorilor si procurorilor de catre DNA a devenit un mijloc vadit de presiune asupra acestora.
Toate aceste abuzuri si disfunctionalitati consemnate in Raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul CSM, au constituit amenintari la adresa independentei justitiei, fiind necesara o modificare de sistem, materializata prin infiintarea SIIJ.
Este inadmisibil, asadar, ca Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza infiintarii SIIJ si pe care are obligatia de a le sustine in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat rezulta din documente.
Aceste motive se regasesc pe larg expuse in raportul amintit, fiind validate prin vot de singura institutie care are competenta, stabilita la nivel constitutional, de garantare a independentei justitiei – Consiliul Superior al Magistraturii.
Statul Roman, atunci cand este parte in fata unei instante judecatoresti si, cu atat mai mult in fata unei instante a UE, are obligatia de a prezenta toate elementele de fapt, in mod obiectiv si complet, care pot duce la aflarea adevarului in cauza, si nu sa prezinte o varianta superficiala, dand la o parte abuzurile descrise in Raportul IJ.
Toti membrii Guvernului au obligatia de a respecta Constitutia si sa apere drepturile si libertatile cetatenilor romani, asa cum au jurat sa o faca. Curtea Constitutionala, singura institutie abilitata sa garanteze suprematia Constitutiei in Romania, s-a pronuntat cu privire la SIIJ, in sensul ca aceasta constituie o garantie legala a independentei individuale a judecatorilor, iar fara o atare independenta, nici drepturile, nici libertatile cetatenilor nu pot fi garantate.
Solicitam Guvernului Orban sa lase de-o parte jocurile politice si sa nu uite ca reprezinta Romania, nu un partid politic, iar obligatia pe care o are fata de Constitutie si fata de cetatenii Romaniei este sa nu dezinformeze, ci sa informeze corect si complet CJUE cu privire la motivele si argumentele infiintarii SIIJ”, se arată într-un comunicat semnat de jud. dr. Andreea Ciuca, AMR, jud. Florica Roman, AJADO, jud. Dana Girbovan, UNJR, proc. Elena Iordache, APR.
