Viitorul politic al lui Volodimir Zelenski este pus sub semnul întrebării după ultimele declarații făcute de Donald Trump, care a sugerat că Ucraina are nevoie de o nouă conducere. În ciuda faptului că alegerile prezidențiale rămân blocate din cauza legii marțiale, scena politică de la Kiev și ultimele sondaje de opinie indică deja patru nume grele care i-ar putea lua locul la șefia statului.
Presiunea politică asupra liderului de la Kiev atinge un nivel fără precedent. După ce Donald Trump a aruncat bomba diplomatică declarând că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, atenția tuturor s-a mutat asupra scenariilor legate de succesiunea la putere.
Deși cadrul legal blochează organizarea oricărui scrutin pe durata stării de asediu, ultimele sondaje de opinie și analizele internaționale conturează deja profilul celor patru rivali capabili să schimbe ecuația politică din Ucraina.
Valeri Zalujnîi: Coșmarul electoral al lui Zelenski
Fost comandant-șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra, generalul Valeri Zalujnîi este văzut de publicația Newsweek drept cel mai redutabil oponent pentru actualul președinte.
Datele culese de Rating Group arată o luptă strânsă într-un scenariu electoral ipotetic:
Voturi în primul tur: Volodimir Zelenski adună aproximativ 23% din opțiuni, fiind urmat îndeaproape de Zalujnîi cu peste 20%.
Capitalul de încredere: Generalul îl depășește categoric pe șeful statului, înregistrând 64% cota de încredere, față de cele 53 de procente adunate de Zelenski.
Deși Zalujnîi nu a confirmat oficial intenția de a intra în cursa prezidențială, popularitatea sa uriașă în rândul populației îl transformă în opțiunea favorită a opoziției.
Kirilo Budanov și Mihailo Fedorov: Tânăra gardă din serviciile secrete și administrație
Pe lângă fostul șef al armatei, alte două figuri de prim-plan din arhitectura de securitate și guvernanță a țării adună un sprijin populațional consistent:
Kirilo Budanov – Șeful spionajului militar ucrainean a devenit un simbol al rezistenței în fața invaziei ruse. Cu o cotă de încredere de 53% și 6,7% din intențiile directe de vot pentru primul tur, Budanov rămâne o carte extrem de puternică, deși păstrează tăcerea privind o eventuală candidatură.
Mihailo Fedorov – La doar 35 de ani, fostul vicepremier și ministru al Apărării reprezintă profilul reformatorului tehnocrat. Fedorov beneficiază de o încredere de 38% în rândul cetățenilor și de 7,6% din opțiunile de vot.
Petro Poroșenko: Revenirea vechiului rival
Al patrulea nume din ecuația puterii este fostul președinte Petro Poroșenko (lider al Ucrainei între 2014 și 2019). În prezent deputat în opoziție, Poroșenko își menține o bază electorală dură și rămâne cea mai vocală voce critică la adresa administrației Zelenski, fiind pregătit să reintre în bătălia pentru fotoliul de la Kiev.
Dilema alegerilor pe timp de război: Dorință de schimbare, dar fără scrutin sub bombe
Organizarea alegerilor rămâne, pentru moment, un obstacol major. Constituția și legea marțială – introdusă în februarie 2022 – interzic derularea votului în condiții de conflict armat, invocând riscuri uriașe de securitate.
Volodimir Zelenski a lăsat totuși o ușă deschisă, precizând că alegerile ar putea fi organizate doar dacă Rusia ar accepta o încetare completă a focului timp de 60 de zile.
În ciuda declarațiilor venite de la Washington și a faptului că un sondaj recent arată că majoritatea ucrainenilor nu mai doresc un al doilea mandat pentru Zelenski, 71% dintre cetățeni se opun ferm organizării alegerilor în mijlocul războiului. Ucrainenii își doresc o primenire politică, însă nu cu prețul destabilizării țării pe front.
