Zi de petrecere sau de odihnă pentru mulți, prima zi a anului reprezintă pentru creștinii ortodocși un important moment de rugăciune. La 1 ianuarie este rânduită serbarea Tăierii-împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc și serbarea Sfântului Vasile cel Mare.
Nu trebuie uitat faptul că sărbătoarea din prima zi a anului nou a fost trăită de creștini în mod diferit, pentru a se deosebi de păgâni care, în aceeași zi, sărbătoreau mai multe zeități. Astfel, era Ianus, zeul păcii și al războiului, și începutul anului nou (Calendae Ianuarii, sărbătoarea Calendelor), care coincidea și cu sfârșitul sărbătorii Saturnaliilor.
În unele părți se serbau și Brumaliile, în cinstea lui Dionisios (Bachus), zeul vinului și al beției, numit și Vromius, precum și sărbătoarea numită Vota (în cinstea zeului Pan, zeul pădurilor). Toate aceste sărbători, foarte populare la păgâni, erau împreunate cu ospețe, petreceri zgomotoase, jocuri și obiceiuri indecente și imorale, împotriva cărora Sfinții Părinți ai Bisericii au ținut cuvântări fulminante. Unele din ele supraviețuiesc până astăzi, respectiv ospețele din noaptea Anului nou sau „Revelionul” și cele ce urmează a doua zi.
În aceeași zi, s-a adăugat și sărbătoarea Sfântului Vasile, a cărui liturghie se săvârșește în biserici. Este ziua când se oficiază și o serie de rugăciuni speciale, moliftele Sfîntului Vasile, pentru binecuvântare și izbăvire de sub puterea duhurilor necurate.
E totodată și începutul anului civil, pe care Biserica l-a tolerat, consfințindu-l prin serviciul Tedeum-ului, adică rugăciuni de mulțumire și binecuvântare, care se săvârșește în biserici în această zi, după Liturghie.
