Un nou tip de plastic, capabil să "se vindece" singur, inspirat din sistemul circulator uman, a fost creat de cercetătorii de la Universitatea Illinois din Statele Unite, informează bbc.co.uk.
Substanțele cu rol "vindecător" ajung prin intermediul unor microcapilare la locul în care s-a produs o gaură în structura plasticului și formează un gel care acoperă orificiul.
Acest polimer acoperă automat găuri cu diametre de până la 3 centimetri - de 100 de ori mai mult decât erau capabile precedentele materiale autoregenerabile.
Inspirat de sistemul circulator uman, noul material conține o rețea de capilare care transportă substanțe chimice în zonele vătămate.
Studiul creat de cercetătorii de la Universitatea Illinois a fost publicat în revista Science.
De multe decenii oamenii de știință doreau să creeze structuri care să se "vindece" așa cum plantele sau animalele își vindecă rănile.
Grație acestei invenții, crăpăturile din pereții conductelor de apă sau de pe caroseriile automobilelor vor putea să se acopere singure. Sateliții ar putea să își repare singuri avariile suferite. Dispozitivele electronice din laptopuri și din telefoanele mobile ar putea astfel să "își rezolve" în mod spontan problemele tehnice.
O primă descoperire în acest domeniu a fost realizată în 2001 de Universitatea Illinois. Profesorul Scott White și colegii săi au injectat un polimer cu capsule microscopice conținând un agent lichid cu rol vindecător. Atunci când materialul de bază avea crăpături, agentul chimic era eliberat și acoperea găurile.
Recent, savanții americani au creat ciment, haine rezistente la ploaie și chiar circuite electrice cu aceste proprietăți autovindecătoare.
Pentru a repara zone vătămate de dimensiuni mai mari, cercetătorii americani au conceput un nou sistem vascular, inspirat de arterele și venele din organismul uman.
O rețea de microvase transportă agentul vindecător la locul vătămat.
Substanțele ajung prin intermediul a două tuburi separate. Ele se combină pentru a acoperi gaura într-o reacție în două etape. Inițial, formează un gel care se întinde deasupra întregii găuri. Apoi, gelul începe să se întărească și formează o structură robustă și solidă.
"Am umplut găuri care depășeau 35 milimetri în 20 de minute și am restabilit funcțiile mecanice în doar trei ore", afirmă autorii acestei invenții.
Testele au arătat că materialele reparate în acest fel și-au recuperat aproximativ 62% din rezistența lor inițială.
Noul material deschide drumul către obținerea unor viitori polimeri care vor putea să se regenereze după impacte balistice, precum cele provocate de gloanțe, bombe și chiar torpile.
