O nouă cercetare a ajuns la concluzia că patrupedele care trăiesc în zona sălbăticită au suferit modificări GENETICE față de câinii din alte zone ale lumii.
Cu ajutorul unor mostre de sânge recoltate în perioada 2017 – 2019, oamenii de știință au analizat din punct de vedere genetic 300 de câini din populațiile care trăiesc în interiorul centralei, dar și pe o rază de 15 până la 45 de kilometri de la locul dezastrului, scrie IFL Science, citat de spotmedia.ro
Analiza a arătat clar că animalele sunt diferite din punct de vedere genetic, iar una dintre explicațiile plauzibile o reprezintă radiațiile.
Se estimează că nu mai puțin de 800 de câini semi-sălbatici trăiesc în zonă, inclusiv în zonele foarte contaminate.
Cercetătorii speră să prin analizarea modificărilor genetice suferite de canine s-au putea decripa mecanismele care ajută ființele vii să se adapteze, de-a lungul generațiilor, expunerii la radiații puternice.
„În mod ideal, am dori să găsim variante pe care ADN-ul le-a dobândit de-a lungul celor 15 generații de la accident, care să permită supraviețuirea la expuneri mari la radiații”, a declarat unul dintre oamemnii de știință.
După dezastrul nuclear de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, în jur de 120.000 de oameni care locuiau în zonă au fost nevoiți să-și abandoneze casele. Mulți câini au rămas în urmă și, cumva, au reușit să supraviețuiască, formând o populație care încă trăiește în zona iradiată.
