Distrugerea unui sistem solar a fost captată pentru prima dată în imagini de astronomii de la NASA, care au spus că acel eveniment cosmic extrem de violent oferă informații și indicii prețioase despre destinul final al Terrei, informează theguardian.com.
Imaginile realizate de NASA în cadrul misiunii spațiale Kepler-2 au dezvăluit rămășițe telurice ale unei planete care a fost distrusă în timp ce orbita în jurul unei stele moarte - o pitică albă -, aflată în constelația Fecioarei, la o distanță de 570 ani-lumină de Terra, scrie Mediafax.
Savanții americani au observat fragmente din acea planetă distrusă efectuând o rotație completă în jurul piticei albe la fiecare 4,5 -5 ore, pe o orbită de 836.800 de kilometri - puțin peste dublul distanței dintre Pământ și Lună.
"Este ceva ce niciun om nu a mai văzut vreodată", a spus Andrew Vanderburg, de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian. "Am privit cum un sistem solar a fost distrus", a mai spus acesta.
Stelele asemănătoare Soarelui sunt alimentate de reacții nucleare care transformă hidrogenul în heliu. Dar, atunci când hidrogenul se epuizează, ele încep să își ardă elementele mai grele, precum heliu, carbon și oxigen, și se măresc considerabil. În cele din urmă, steaua își arde învelișul exterior, lăsând în urmă un nucleu - aproximativ de mărimea Terrei -, cunoscut sub numele de "pitică albă".
Cercetătorii din echipa lui Andrew Vanderburg au observat acea catastrofă cosmică folosind instrumentele folosite în misiunea spațială Kepler 2, care pot să detecteze existența unor noi planete prin modificările regulate de intensitate luminoasă ce apar atunci când acele planete trec prin fața stelei în jurul căreia orbitează.
În loc să monitorizeze stele precum Soarele, savanții americani au dorit să studieze și o pitică albă, cunoscută sub numele WD1145+017. Ei au descoperit că, la fiecare patru ore și jumătate, Kepler 2 detecta o scădere de 40% a luminii emise de acea stea, în timp ce fragmente telurice treceau prin fața ei.
Observațiile inițiale au fost sprijinite prin măsurători ulterioare, realizate cu alte telescoape, inclusiv cu Observatorul Whipple din Massachusetts, telescopul MEarth-South din Chile și Observatorul Keck din Hawaii. Împreună, aceste instrumente au găsit dovezi care atestă prezența unor fragmente de rocă pe orbita acelei stele moarte.
