Bunătatea este o calitate inerentă la oameni sau nu? Această întrebare a ocupat timp de secole filosofii. Cercetătorii de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au încercat să folosească știința pentru a răspunde la aceeași întrebare.
Ei au ajuns la concluzia că "altruismul ar putea fi mai greu de educat decât se credea anterior", afirmă Leonardo Christov-Moore, student post-doctoral la Institutul Semel de Neuroștiință și Comportament Uman al UCLA, scrie Descoperă.
”Această cercetare indică, de asemenea, și o metodă potențială de a încuraja caracteristicile mai puțin egoiste și mai mult altruiste. Acest lucru are un potențial de inovare”, a declarat autorul principal al studiului, Marco Iacoboni, profesor de psihiatrie la UCLA.
Afirmațiile vin în urma a două studii. În primul studiu, cercetătorii au analizat activitatea cerebrală a 20 de participanți.
Acest lucru a fost realizat prin scanarea creierelor în timp ce participanții priveau un filmuleț în care o mână era înțepată cu un ac și unde li s-a cerut să imite fotografii ale anumitor fețe ce reprezentau o serie de emoții.
În special, oamenii de știință au analizat partea creierului cunoscută sub numele de amigdală, cortexul somatosenzorial și insula anterioară. Aceste zone sunt asociate cu durerea, emoțiile și imitarea altor persoane.
Participanții au jucat apoi "jocul dictatorului", o sarcină adesea folosită de cercetătorii din domeniul științelor sociale pentru a studia procesul de luare a deciziilor. Fiecărui participant i s-au dat bani (în joc), câte 10 dolari pentru 24 de runde. Ei puteau să păstreze banii sau să-i împartă cu un străin.
După scanare au ajuns la aceste rezultate: participanții cu cea mai intensă activitate în cortexul prefrontal, asociată cu controlul impulsurilor, s-au dovedit a fi cei mai puțin generoși, împărțind o medie de numai 1 - 3 dolari pe rundă. Doar o treime dintre participanții care au avut cele mai puternice răspunsuri în zonele din creier asociate cu percepeția durerii, emoțiilor și imitării au fost cei mai generoși. În medie, acești subiecți au dat altor subiecți aproximativ 75 % din banii lor.
Cercetătorii au atribuit această tendință "rezonanței prosociale" sau impulsului de oglindire. Oamenii de știință consideră că impulsul este o forță motrice primară din spatele altruismul.
"Cu cât mai mult avem tendința de a experimenta indirect stările celorlalți, cu atât mai mult suntem înclinați să-i tratăm pe alții așa cum ne tratăm pe noi înșine", a declarat Christov-Moore.
Al doilea studiu a utilizat metoda stimulării magnetice transcraniene, pentru care au fost recrutați 58 de participanții.
Constatările ambelor studii sugerează căile posibile de urmat pentru a crește nivelul de empatie, ceea ce este deosebit de important în comportamentul față de persoanele care au experimentat situații de desensibilizare.
"Studiul este o dovadă importanta a principiului că o procedură neinvazivă poate face oamenii să se comporte într-un mod mai prosocial", a declarat autorul principal al studiului, Marco Iacoboni.
