Într-o declarație extrem de virulentă, europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat un atac direct la adresa strategiei fiscale a Guvernului Bolojan și a modului în care este gestionată criza deficitului bugetar.
Acesta avertizează că suprataxarea sectorului privat și măsurile dure de austeritate luate înainte de reformarea aparatului bugetar gonesc antreprenorii din țară și riscă să prăbușească definitiv economia națională.
„Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz”, a tunat Rareș Bogdan.
Lecția internațională: Exemplele de succes vs. Cele 5 modele de colaps
Europarlamentarul a pus în contrast statele care au ales calea relaxării fiscale pentru a depăși crizele cu cele care s-au distrus prin suprataxare, aducând ca argumente teorii ale unor laureați ai Premiului Nobel pentru Economie precum Joseph Stiglitz sau Paul Krugman.
Țările care au refuzat logica taxelor mari
Rareș Bogdan a oferit trei exemple clare de state care au redus deficitele prin creștere economică și tăierea risipei:
Irlanda: La o datorie publică de peste 100% din PIB și un deficit de aproape 9%, a redus impozitul pe profit, a relaxat taxarea muncii și a tăiat cheltuielile inutile, provocând o explozie economică.
SUA lui Reagan: A tăiat masiv taxele, declanșând cea mai lungă perioadă de creștere economică, în ciuda unei scăderi inițiale a încasărilor contabile.
Estonia: A mizat pe o cotă unică mică, zero impozit pe profitul reinvestit, digitalizare masivă și desființarea agențiilor inutile pentru a deveni o forță regională.
Cele 5 exemple de manual care au eșuat
La polul opus, liderul politic a enumerat cazurile în care austeritatea a adus dezastrul:
Grecia: Distrusă de o austeritate care i-a prăbușit PIB-ul cu 25%.
Franța lui Hollande: A provocat un exod masiv de capital prin suprataxare.
Italia lui Monti: A ucis creșterea economică prin introducerea de noi taxe.
Argentina și Venezuela: State care au tratat mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța o birocrație uriașă, generând hiperinflație, sărăcie și colaps.
„O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul”, a adăugat acesta, citându-l pe economistul Mark Blyth: „Nu poți ca o țară întreagă să strângă cureaua în același timp, pentru că cheltuielile mele sunt veniturile tale. Dacă eu nu mai cheltui, tu dai faliment.”
Măsurile actuale, considerate o „rețetă toxică”. Alternativa ignorată
Rareș Bogdan a criticat dur pachetul fiscal implementat, amintind de impactul direct asupra populației: majorarea TVA care a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile.
„Când torni apă într-un ciur? Când crești taxele înainte de a opri risipa statului. De ce seamănă Argentina cu România? Pentru că arată ce urmează când statul nu reduce cheltuielile administrative aberante și nu combaterea evaziunea, crezând că sectorul privat are rezerve infinite și trebuie taxat. Fiind singurul motor care produce bani...”, a explicat europarlamentarul, declarându-se șocat de zvonurile din mediile economice privind posibile noi taxe.
În ciuda presiunilor uriașe din partea piețelor financiare, a dobânzilor mari și a cerințelor de consolidare fiscală venite de la agențiile de rating și Comisia Europeană, Rareș Bogdan susține că existau — și încă există — alternative reale pentru scăderea deficitului:
Tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor și comasarea celor cu atribuții similare.
Eliminarea achizițiilor publice umflate.
Combaterea evaziunii fiscale record la încasarea TVA și prinderea marilor evaziuniști din vămăi și din Portul Constanța.
Digitalizarea pe bune a ANAF.
Finanțarea investițiilor mari din bani europeni, sparte în loturi, cu condiții avantajoase pentru IMM-urile românești.
Ce trebuia negociat la Bruxelles: „Vrei să ne duci în junk?”
În finalul declarației sale, Rareș Bogdan a explicat care ar fi trebuit să fie strategia corectă de negociere cu oficialii de la Bruxelles pentru a evita retrogradarea țării în categoria de risc (junk).
„Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”
