Parchetul General, anunț după achitarea torționarilor lui Gheorghe Ursu: se caută o cale extraordinară de atac

Parchetul General, anunț după achitarea torționarilor lui Gheorghe Ursu: se caută o cale extraordinară de atac
Prima reație a Parchetului General după achitarea definitivă a torționarilor lui Gheorghe Ursu. Parchetul de pe lângă Înalta Curte anunță că analizează soluția pentru a găsi o cale de atac extraordinară în acest caz.
Cu referire la soluția de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, în care PÎCCJ – Secția parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016,
Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi, 27 iulie, că a dispus efectuarea unei analize a soluției de achitare, dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, inclusiv în privința identificării posibilității juridice de a declara o cale extraordinară de atac, potrivit comunicatului de presă.
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitați joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar decizia este definitivă.
Decizie uluitoare în Justiție! Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați definitiv
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a reacționat dur după decizia Curți iSupreme. IICMER susține că este o sfidare la adresa statului de drept și a Justiției din România. Torționarii rămași în viață responsabili de moartea lui Gh. Ursu sunt achitați, în acest fel, la aproape 40 de ani de la decesul acestuia în timpul regimului comunist.
IICMER, reacție dură după achitarea torționarilor lui Gheorghe Ursu, despre statul de drept și Justiția din România
Reacțiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să respingă, pe 27 iulie 2023, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de părțile civile din acest dosar.
Procesul pentru disidentul anticomunist Gh. Ursu a fost primul deschis pentru crime împotriva umanității în timpul comunismului. Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost trimiși în judecată pe 1 august 2016, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
Înalta Curte a decis achitarea foștilor ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiș. Trimiși în judecată de procurori în august 2016 pentru crime împotriva umanității, Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș fuseseră achitați și de Curtea de Apel București, în octombrie 2019.
Fosta Securitate, artizana torturilor din regimul comunist, și a lui Gheorghe Ursu, nu este învinuită oficial. Singurii condamnați pentru uciderea acestuia în penitenciar, până în prezent, sunt 2 foști colonei de miliție: col. (r) Mihai Creangă, șeful Milliției Capitalei, adjunctul său, Tudor Stănică, condamnați în octombrie 2003, alături de infractorul Marian Clită, condamnat în 2000. Toți trei au primit 20 de ani de închisoare pentru uciderea inginerului Ursu.
„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanței, de joi, 27 iulie 2023.
Magistrații Curții de Apel București hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torționarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, fiindu-le schimbată și încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanității, la tratamente neomenoase.
Acuzațiile fiului lui Gh. Ursu, după uciderea tatălui său în penitenciarul Jilava
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a făcut mai multe dezvăluiri cutremurătoare după 1989 despre cum a fost ucis tatăl său în închisoare de oamenii fostei Securități. Andrei Ursu a relatata, la Realitatea PLUS, cum a intrat Gheorghe Ursu în atenția „organelor” din anii 80. După ce s-a opus radical planurilor lui Nicolae Ceaușescu privind blocurile avariate în urma cutremurului din 1977, Gheorghe Ursu a fost urmărit de fosta Securitate, ulterior arestat și încarcerat la Jilava, unde a și murit, ucis prin torturi aplicate repetat de foști securiști și de oameni puși de Securitate.
Înainte de verdictul de joi, 27 iulie 2023, pentru torționarii tatălui său, Andrei Ursu amintea că „faptele care au fost judecate sunt imprescriptibile, în primul proces pentru crime impotriva umanitîții intentat unor securiști în România”.
„Prin natura acestei incadrari juridice, menite sa pedepseasca, printre altele, violentele comise impotriva opozantilor de catre agentii statului totalitar, beneficiind de impunitatea inerenta sistemelor „nelegitime si criminale”, faptele care au fost judecate sunt imprescriptibile”, a notat Andrei Ursu într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
Cum a fost UCIS Gheorghe Ursu - A murit pe 17 noiembrie 1985, la Jilava
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori după trimiterea în judecată a torționarilor săi în 2016, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Gheorghe Emil Ursu și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracțiunea de deținere și operațiuni interzise cu mijloace de plată străine.
Acuzațiile formulate de PÎCCJ
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimiși în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanței supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu și colonelul în rezervă Vasile Hodiș, foști ofițeri ai Departamentului Securității Statului, fiind acuzați de infracțiuni contra umanității, iar fostul ministru al Internelor George Homoștean și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, de complicitate la aceste infracțiuni.
Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș sunt acuzați că au exercitat acțiuni represive sistematice față de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiș, au participat la torturarea sistematică și, în final, la uciderea disidentului, susțin procurorii.
„Inculpații Pârvulescu Marin și Hodiș Vasile, în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață", au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
În realitate, mai susțin procurorii, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului și statului comunist.
În rechizitoriul întocmit de oamenii legii se mai arată că Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei inginerul disident Gheorghe Emil Ursu, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață.
De asemenea, George Homoștean, în calitate de ministru de interne, și Tudor Postelnicu, în calitate de șef al Departamentului Securității Statului, în cursul lunilor octombrie și noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris și Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile împotriva lui Gheorghe Emil Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.
Totodată, la solicitarea comunității internaționale și a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceștia au ascuns caracterul represiv al acțiunilor îndreptate împotriva lui Gheorghe Emil Ursu, George Homoștean și Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârșirea faptelor comise de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile.
De asemenea, în exercitarea abuzivă a funcțiilor deținute, cei doi foști demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Gheorghe Emil Ursu și, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia.
Gheorghe Ursu, inginer constructor, poet, scriitor, cu un volum de versuri publicat în 1970, a fost arestat pe 21 septembrie 1985, pe motiv că deținea valută. În realitate, a fost arestat în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. Jurnalul avea 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 și alte manuscrise.
A fost plasat în aceeași celulă cu „recidiviștii violenți” Marian Cliță și Gheorghe Radu, iar milițienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă și „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morții o „peritonită”. Gheorghe Ursu avea atunci 59 de ani.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























