Inițiativa apare pe fondul nemulțumirilor legate de eficiența actualului sistem, dar și al dorinței statului de a îmbunătăți colectarea veniturilor din această obligație legală ignorată de un număr mare de proprietari.
Deși costurile sunt relativ reduse, mulți români consideră polița obligatorie o cheltuială inutilă, în special din cauza acoperirii limitate, care nu reflectă întotdeauna riscurile reale ale locuinței. Pentru unii, raportul dintre cost și beneficii nu justifică obligativitatea impusă de lege.
Interes scăzut pentru polița PAD
În practică, interesul pentru asigurarea obligatorie rămâne modest. La aproximativ 18 ani de la intrarea în vigoare a legii, doar circa 2,4 milioane de locuințe sunt asigurate.
Mulți proprietari consideră că plătesc pentru riscuri care nu îi vizează direct, cum ar fi inundațiile în zone unde acestea sunt puțin probabile. În plus, există cazuri în care proprietarii dețin deja asigurări facultative mai extinse, care includ și riscuri de dezastre, dar sunt obligați să achite suplimentar și polița PAD. Toate aceste aspecte alimentează percepția că sistemul este mai degrabă o formalitate decât un mecanism real de protecție.
Controale mai dure și sancțiuni
Legea prevede deja amenzi pentru lipsa poliței, care pot ajunge până la 500 de lei, însă aplicarea lor a fost limitată până acum.
Responsabilitatea verificărilor a revenit autorităților locale, care, în practică, nu au reușit să implementeze controale eficiente. Lipsa unor baze de date integrate, a unor proceduri clare și deficitul de personal au făcut ca sancțiunile să fie rare, iar legea să fie frecvent ignorată.
Noul proiect schimbă această abordare, transferând atribuțiile de control către Poliția Română și către personalul desemnat din cadrul IGSU. Inițiatorii susțin că aceste instituții au resursele și structurile necesare pentru a efectua verificări la scară largă, ceea ce ar putea duce la o aplicare efectivă a legii.
În documentația proiectului se arată că administrațiile locale nu dispun de infrastructura necesară pentru a gestiona un astfel de proces, mai ales în contextul reducerii personalului și al lipsei unor instrumente eficiente de control.
Creșterea încasărilor, miza principală
Dincolo de argumentele administrative, măsura este văzută de mulți ca o încercare a statului de a crește veniturile din asigurările obligatorii.
În condițiile în care milioane de locuințe nu sunt asigurate, potențialul de încasare este considerabil, iar implicarea Poliției ar putea determina o creștere rapidă a gradului de conformare.
Odată ce controalele vor fi realizate de instituții cu autoritate extinsă, riscul de amendă devine mult mai concret, ceea ce ar putea schimba comportamentul proprietarilor într-un interval relativ scurt.
Cum funcționează asigurarea obligatorie
Asigurarea locuințelor este reglementată prin Legea nr. 260/2008 și impune tuturor proprietarilor încheierea unei polițe PAD, indiferent de tipul imobilului sau de zona în care acesta se află.
Polița acoperă trei riscuri majore – cutremure, inundații și alunecări de teren – însă este standardizată și nu ține cont de particularitățile fiecărei locuințe sau de riscurile specifice fiecărei regiuni.
Astfel, toți proprietarii beneficiază de același tip de protecție, chiar dacă probabilitatea producerii acestor evenimente diferă semnificativ de la o zonă la alta.
Despăgubirile sunt limitate, fiind stabilite la 50.000 sau 100.000 de lei, în funcție de tipul construcției. În același timp, costul anual al poliței rămâne relativ redus, situându-se la aproximativ 50 sau 130 de lei, în funcție de categoria locuinței.
