Augustin Zegrean, președintele CCR, a declarat, după ce Curtea a dat motivarea prin care SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele penale, că nimeni nu va rămâne nepedepsit, adăugând că ce a fost folosit ca probă până la data deciziei rămâne bun facut, făcând referire la interceptările care există deja în dosarele penale.
"Numai in dosarul care s-a pronuntat decizia se poate face revizuire, restul nu mai poate să faca. Ce a fost pana la data deciziei ramane bun facut. Urmărirea penala se va face de către procurori și Inspectia Judiciara, nu am facut nimic dezastruos, am înlaturat trei cuvinte, “si alte organe ale statului”, acum am aflat care erau", a spus Zegrean.
Curtea Constituțională a dat miercuri publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică și cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.
Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Ce spune CCR în motivare:
"În examinarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens și Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 și 94).
DNA anunță care este efectul aplicării deciziei CCR
"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare.
Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", precizează un comunicat DNA.
Soluția Ministerului Justiției
Ministrul Justiției a anunțat că a găsit o soluție tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituțiile statului: o ordonanță de urgență, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori și polițiștii judiciari.
"Aș dori să fac și precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci și DIICOT și parchetele regulate. Avem și noi în România, ca și în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur și simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Prin urmare am avut discuții cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii șefi de la DNA și DIICOT și cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a declarat Raluca Prună la Timișoara.