Noul studiu nu doar că pune sub semnul întrebării estimările exagerate privind numărul descendenților lui Ginghis Han, ci deschide și o fereastră către o parte puțin cunoscută a istoriei genetice din Asia Centrală, notează Live Science. Cercetarea a pornit de la analiza unor rămășițe descoperite într-un mausoleu din Kazahstan, despre care folclorul local susținea că ar fi aparținut lui Joci, fiul cel mare al lui Ginghis Han.
Deși scheletele analizate datează din perioada 1286–1398 și nu pot fi ale copiilor lui Ginghis, ADN-ul lor a dezvăluit o linie paternă comună, împărtășită și cu un bărbat din secolul al XVIII-lea, posibil legată de clanul mongol. Lipsa mormântului lui Ginghis Han și a unui profil genetic confirmat face însă imposibilă o asociere definitivă.
Un studiu celebru din 2003 sugera că o linie rară de cromozom Y, numită C3, ar fi fost răspândită de descendenții lui Ginghis, estimând că 1 din 200 de bărbați ar fi urmașii săi.
Noul studiu arată însă că această linie genetică este mult mai rară. Ginghis Han, născut Temüjin, a fondat Imperiul Mongol în 1206 și a avut nouă copii cu soția sa, Börte, cel mai mare fiind Joci, conducătorul viitoarei Hoarde de Aur.
