Primul organism viu semi-sintetic din lume, care lărgește astfel spectrul viețuitoarelor din natură, a fost creat recent de oamenii de știință americani, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, informează AFP.
Informația genetică a tuturor organismelor vii este scrisă în ADN-ul lor sub forma unui lanț de patru molecule de bază - sau "litere" -, ce constituie alfabetul vieții: adenină (A), timină (T), guanină (G) și citozină (C). În structura de elice dublă a ADN-ului, descoperită în urmă cu 60 de ani de James D. Watson și Francis Crick, aceste litere sunt organizate în două perechi de baze: A-T și C-G.
Ideea de a îmbogăți acest alfabet al vieții cu perechi de baze care nu există în natură nu este una nouă.
Cercetătorii conduși de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps din La Jolla, Statele Unite, care lucrează la acest proiect de la sfârșitul anilor '90, au descris miercuri în studiul publicat în revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil să găzduiască în ADN-ul său o pereche de baze artificială.
"Doar două perechi de baze ale ADN-ului, A-T și C-G, codează toată diversitatea vieții de pe Terra. Ceea ce am făcut noi, un organism ce conține de o manieră stabilă aceste două perechi de baze, plus o a treia pereche, nu există în stare naturală", a explicat coordonatorul studiului.
Cercetătorii au dezvoltat mai întâi o nouă pereche de baze, pe baza a două molecule denumite d5SICSTP și dNaMT. Ei au sintetizat apoi un fragment de ADN circular, o plasmidă, conținând cele trei perechi de baze, și l-au inserat în celulele unei bacterii Escherichia coli.
Spre marea lor surpriză, cercetătorii au constatat că aceste celule de E. coli pot să multiplice în mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totuși să le dea o mână de ajutor, găsind un "transportor" - furnizat de o specie de microalge - pentru a importa artificial noile blocuri de construcție moleculară în interiorul celulelor.
Această limită ar trebui să îi liniștească pe scepticii care se tem de emergența necontrolată a unor noi forme de viață, spun savanții americani. Transportorul acționează într-adevăr ca un întrerupător: fără el, noile baze dispar din genomul celulei.
"Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul întrebării, de o manieră curajoasă, ideea naturii universale a ADN-ului și se expun potențial în fața criticilor despre înțelepciunea unui astfel de demers", au declarat Ross Thyer și Jared Ellefson, cercetători la Universitatea Texas, într-un editorial publicat tot în revista Nature.
Biologia sintetică ar putea avea numeroase aplicații interesante, potrivit oamenilor de știință, precum producția de noi medicamente și inventarea unor noi forme de nanotehnologii.
