Date de pe un observator spațial al NASA contribuie la aflarea unei enigme vechi de 70 de ani: de ce atmosfera externă a Soarelui, coroana sa, are o temperatură mai ridicată ca suprafața vizibilă.
De ce atmosfera solară este mai caldă ca suprafața acesteia?
Diferența de temperatură este una enormă, la suprafața Soarelui este aproximativ 5500 de grade Celsius, dar în coroana acestuia este de 200 de ori mai mare, putând atinge și o temperatură de 500 de ori mai mare față de cea de pe suprafață, scrie Descoperă.
Bazate pe observațiile făcute de pe IRIS (Interface Region Imaging Spectograph), cercetătorii NASA consideră că această temperatură apare datorită exploziilor de căldură în urma interferențelor undelor magnetice. Această descoperire dă și un răspuns la problema dată de uniformitatea (sau lipsa acesteia) temperaturii la nivelul întregii coroane.
IRIS este capabil să analizeze zona intermediară dintre suprafață și coroană, putând măsura mișcarea gazelor cu o precizie mult mai bună ca observatorii de dinainte.
Paola Testa, cercetătorul de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithson care a condus acest proiect, menționează că „deoarece IRIS poate observa zona de tranziție de zece ori mai bine ca instrumentele precedente, suntem capabili să vedem materialul fierbinte migrând în sus și în jos în câmpul magnetic.”
Acest observator, de la lansarea sa în 2013, a ajutat și la descoperirea flăcărilor intermitente minuscule (nanoflares), unde Soarele eliberează energie prin trimiterea de plasmă incandescentă în atmosfera superioară. Această descoperire a fost sprijinită și de EUNIS (Extreme Ultraviolet Normal Incidence Spectrograph).
Descoperirea modului în care coroana este mult mai caldă ca suprafața Soarelui are o miză în ceea ce privește prezicerea furtunilor solare, evenimente care pot afecta serios viața și câmpul magnetic al Terrei. De asemenea, descoperirea contează și pentru cercetările în fuziunea nucleară, care se bazează pe studiul reacțiilor chimice întâlnite în atmosfera Soarelui.
IRIS va continua să furnizeze un set de date mult mai util pentru cercetători, extrem de necesar întrucât, așa cum menționează fizicianul Bart De Pontieu de la Lockheed Martin Solar & Astrophysics Laboratory, problema încălzirii coroanei solare implică o varietate de procese fizice complexe care sunt greu de măsurat în mod direct sau înțelese în contextul unui model teoretic.”
