La nivelul atomilor, doi observatori pot studia același fenomen și să obțină rezultate diferite, fără ca cineva să greșească.
Fizica cuantică este un domeniu foarte complex pe care oamenii de știință încep să îl descopere puțin câte puțin. Înțelegerea comportamentului particulelor subatomice se dovedește a fi o activitate foarte complexă și care, din păcate sau fericire, are nevoie de propriul cadrul explicativ.
Un articol recent, publicat în Science Advances, arată cum acest domeniu al fizicii reușește să îi pună în dificultate pe cercetători și chiar să pară că contrazice bunul simț. Mai exact, în acest articol este explicat faptul că, la nivelul atomilor, doi observatori independenți pot avea două măsurători sau rezultate diferite și acestea să implice eroarea celuilalt observator. În termeni comuni, asta înseamnă că, la nivelul microcosmosului, realitate este cât se poate de subiectivă, notează Live Science.
În fizica cuantică, o particulă poate avea trei stări, două dintre acestea apar atunci când particula este observată, în timp ce cea de a treia stare, care le combină pe cele două, corespunde lipsei unui observator și este numită superpoziție. Astfel, în secunda în care asupra unei particule sau asupra unui sistem cuantic se realizează o observație, acesta „își alege” o stare anume. De exemplu, experimentul fantei duble, în care, în funcție de punctul de observație, lumina se comportă fie ca o particuă, fie ca o undă.
Un alt experiment care subliniază rolul observației asupra stării unui sistem este cel creat de către fizicianul Eugene Wigner. Acesta include doi observatori, primul va arunca o monedă care va avea una dintre cele două stări; în timp ce cel de al doilea realizează observații asupra primului și a monedei. În mod ciudat, rezultatele pe care cei doi le au atunci când își compară observațiile tind să se contrazică. Astfel, este surprinsă ceea ce pare a fi o incompatibilitate între evoluția continuă a strării unui sistem închis și prăbușirea probabilistică care are loc la măsurarea unui sistem.
Pentru o perioadă îndelungată, experimentul de gândire a reprezentat doar un subiect de discuție între experții în mecanica cuantică. Totuși, la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh, Marea Britanie, cercetătorii au generat un experiment care pleacă de la premisele experimentului lui Wigner și care aduce dovezi legate de subiectivitatea realității în mecanica cuantică.
