Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va începe un proiect de scanare cu tehnologie NASA a graniței Imperiului Roman - Limes - de pe teritoriul României, demersul făcând parte din procedura de introducere a zonei respective în patrimoniul UNESCO.
Coriolan Opreanu, cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, a declarat, luni, presei, că se dorește obținerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini din satelit și prin tehnici de scanare aeriană cu laser.
"Vom demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a Limes-ului roman (granița Daciei romane - n.r.) din România, scopul fiind adunarea de informații de mare acuratețe despre patrimoniul arheologic. Noua tehnologie ar ajuta arheologii români să scurteze timpul de cercetare clasică, prin săpături arheologice, și să poată întocmi documentația pentru introducerea în patrimoniu UNESCO a Limes-ului roman. Ce caută NASA în această ecuație? Este vorba despre obținerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare și prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser și cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest în domeniul protecției patrimoniului arheologic", a spus Opreanu.
Potrivit acestuia, noua tehnologie de scanare a fost aplicată experimental de specialiștii Institutului pe o suprafață de circa 10 kilometri pătrați, "într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă pentru că nu se văd”.
"Or, aceste mijloace moderne, această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine și apare modelul digital al terenului, ca și cum nu ar fi arborii deasupra. Altădată, arheologii săpau zeci de ani fără să știe unde și când vor ajunge. Acum, cu aceste tehnici noi, vezi contururile clădirilor și, acolo unde se consideră necesar, se fac săpături în puncte cheie care aduc lămuriri rapide. Este o mentalitate care se aplică de mult în Vestul Europei. Investești o singură dată în tehnologie și ea îți aduce foarte multă informație", a subliniat Coriolan Opreanu.
Proiectul de scanare inițiat se referă la întreg Limes-ul roman, care pornește din Banat, de la Dunăre, trece prin Transilvania, pe Valea Someșului, după care coboară pe râul Olt până în Muntenia, unde ajunge, din nou, la Dunăre.
"Pot fi sute, chiar mii de kilometri. Într-o primă fază, cred că ne vom opri doar la Transilvania și Banat", a mai spus Opreanu.
Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va colabora în acest proiect cu International Council of Monuments and Sites (ICOMOS), un institut din SUA, cu care se va încerca accesarea de fonduri internaționale.
Douglas C. Comer, director în cadrul ICOMOS, a declarat, la rândul său, că se dorește o comparare a Limes-ului roman din Dacia cu Limes-ul roman din Iordania, unde s-au desfășurat cercetări similare.
"Vrem să știm cum a fost afectat Limes-ul de teren, care este foarte diferit în cele două țări. Vrem să știm ce resurse protejau, de exemplu apă sau terenuri agricole. Și mai este un aspect pe care oamenii se poate să-l fi trecut cu vederea. Începem să ne dăm seama că funcționalitatea Limes-ului nu era atât de mult ca să îi țină pe oameni afară, ci de a proteja anumite drumuri comerciale. În Iordania era vorba despre drumurile comerciale pentru mirodenii, iar aici despre Dunăre. Limes-ul nu era construit doar pentru a-i ține departe pe barbari, ci de a proteja drumurile și anumite resurse", a afirmat Comer.
Proiectul Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va fi coroborat cu cel început anul trecut de Consiliul Județean Cluj și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), de includere a Limes-ului roman din județul Cluj în patrimoniul UNESCO, cu scopul protejării siturilor istorice.
