Creșterea spectaculoasă a inteligenței umane, prin care omul se deosebește atât de mult de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la sporirea numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit oamenii de știință, potrivit descopera.ro.
Capacitățile cognitive ale omului, prin care acesta se distanțează mult chiar și de cele mai apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuțele antropoide – s-ar putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent.
Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la șoareci și la oameni, în stadiul cel mai intens al dezvoltării creierului.
Au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în celulele progenitoare neuronale de om, dar nu era prezentă și în cele de șoarece.
Acest fragment de ADN făcea cândva parte dintr-o genă mult mai mare, dar, cumva, a fost duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman.
Cercetătorii au inserat și activat acest fragment de ADN în creierul șoarecilor. Deși aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluțiuni) și slab dezvoltat, la șoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conținând un număr mai mare de neuroni și prezentând chiar o tendință de a forma circumvoluțiuni („cutele” sau „încrețiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca și omului – o configurație care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potențială direcție de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio.
Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă și la neaderthalieni și denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum șoarecii și cimpanzeii.
Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor și că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman.
