1. Culoarea giganticii pete roşii de pe Jupiter
Probabil că aţi mai văzut imaginea de mai sus, cu uraganul care, de cel puţin 400 de ani, se plimbă de-a lungul emisferei sudice a lui Jupiter. Despre acest fenomen ştim că este unul asemănător cu un uragan care ar putea înghiţi trei Terre în el. De asemenea, mai ştim că el este mai rece şi că se află la o altitudine mai mare decât restul norilor de pe Jupiter.
De-a lungul mai multor secole de observaţii, oamenii de ştiinţă au mai descoperit şi că el îşi schimbă culoarea, aceasta variind de la un roz pal, până la un roşu aprins. Dar cum şi de ce reuşeşte acest fenomen să aibă o durată atât de mare? De ce îşi schimbă culoarea? Acestea sunt întrebări la care momentan, oamenii de ştiinţă nu au putut răspunde cu certitudine.
2. Răceala incredibilă a inelelor lui Saturn
Inelele ultrasubţiri şi îngheţate ale lui Saturn sunt o altă parte foarte familiară din Sistemul nostru solar. Chiar dacă ne-am obişnuit ca acestea să fie surprinse des în imagini spectaculoase, ele continuă să rămână un mister pentru noi.
Astăzi, ştim din ce sunt ele făcute şi înţelegem unele dintre forţele care determină modificarea formei lor. De asemenea, suntem destul de siguri că ele s-au format acum 4,4 miliarde de ani, pe când mai toate planetele din sistemul nostru solar se închegau. Însă, în ciuda acestor informaţii, încă nu am aflat cum s-au format inelele, de ce sunt formate aproape în întregime din gheaţă şi de ce sunt capabile să îşi păstreze forma perfect. Oareele sunt rezultatul unor sateliţi distruşi? Să fie oare resturi ale unui sistem solar timpuriu?
3. Jupiteri fierbinţi
„Jupiterii fierbinţi” sau planele gazoase gigantice care orbitează aproape de stelele lor, au fost printre primele tipuri de exoplanete pe care astronauţii au început să le descopere în galaxia noastră. Ceea ce este uimitor la aceşti monştri fierbinţi, este apropierea de stelele lor. Substanţele care se găsesc de obicei într-o planetă ca Jupiter pot fi găsite în zonele marginale ale unui sistem solar. Aşadar, cum s-au format aceste planete? Iniţial, oamenii de ştiinţă au crezut că ele au migrat încet până au ajuns în poziţiile actuale. Acum, însă, această teorie a fost infirmată deoarece planetele au planuri orbitale orientate aproape aleatoriu faţă de axele de rotaţie ale stelelor lor. Mai mult, multe planete de tip jupiteri fierbinţi orbitează în direcţia opusă stelelor lor, ceea ce este foarte ciudat.
„Acest lucru sugerează că pentru ca ele să ajungă în astfel de orbite strânse, planetele trebuie să interacţioneze cu alte planete gigant sau stele”, a explicat Mordecai-Mark Mac Low.
Citește restul articolului pe descopera.ro.
