România înregistrează o risipă alimentară estimată la 130 de kilograme pe locuitor pe an, peste nivelurile indicate pentru toate țările vecine, potrivit datelor ONU citate de Al Jazeera. Cifrele evidențiază amploarea unui fenomen care afectează atât bugetele gospodăriilor, cât și mediul, într-o lume în care sute de milioane de oameni suferă de foame.
Câtă mâncare se risipește în România și în țările vecine
Cu o cantitate estimată la 130 de kilograme de alimente aruncate anual pentru fiecare locuitor, România depășește valorile raportate pentru Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Bulgaria.
Datele citate prezintă următoarea situație:
Valori mai mari decât cea atribuită României apar în Portugalia, cu 168 de kilograme pe locuitor, Elveția, cu 167 de kilograme, și Turcia, cu 163 de kilograme. La polul opus, Spania figurează cu aproximativ 39 de kilograme pe locuitor.
Peste un miliard de tone de alimente sunt irosite anual
La nivel mondial, peste un miliard de tone de alimente ajung să fie irosite în fiecare an, potrivit statisticilor ONU prezentate de Al Jazeera. Cantitatea echivalează cu aproximativ o cincime din alimentele disponibile consumatorilor.
În același timp, datele citate indică aproximativ 645 de milioane de persoane care suferă de foame. Contrastul arată dimensiunea dezechilibrului dintre hrana produsă, cea care ajunge să fie consumată și accesul populației la alimentație.
Cea mai mare parte a risipei alimentare raportate la nivelul consumatorilor, comerțului și serviciilor alimentare provine din gospodării. Distribuția prezentată este următoarea:
Alimentele se pierd și înainte să ajungă în magazine
Risipa de la consumator nu reprezintă singura problemă. Aproximativ 13% din alimentele produse la nivel global se pierd după recoltare, în etapele de depozitare, transport sau procesare, înainte de comercializare.
Fructele și legumele se numără printre produsele cu cele mai mari pierderi. Valoarea alimentelor care nu mai ajung pe rafturi depășește, potrivit estimărilor citate, 400 de miliarde de dolari anual.
Aceste pierderi de pe lanțul de aprovizionare sunt distincte de risipa produsă în magazine, restaurante și locuințe.
De ce contează risipa alimentară pentru economie și mediu
Costul global al risipei alimentare depășește 1.000 de miliarde de dolari pe an, potrivit estimărilor ONU citate. Impactul nu se limitează însă la valoarea produselor aruncate: odată cu acestea sunt irosite și resursele folosite pentru cultivare, procesare și transport.
Pierderile și risipa de alimente sunt asociate cu aproximativ 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Printre sursele de poluare se află și metanul eliberat atunci când resturile alimentare se descompun în gropile de gunoi.
Astfel, cantitatea de mâncare care ajunge la deșeuri reflectă nu doar un cost pentru consumatori, ci și presiunea exercitată asupra resurselor utilizate pentru producerea hranei.
