România, pregătită pentru iarnă în privința gazelor naturale, însă prețurile ridicate provoacă îngrijorare. Avertisment de la Ministerul Energiei

România nu mai are resurse bugetare pentru sprijinirea marilor consumatori de energie

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a atras atenția asupra necesității reducerii în continuare a deficitului bugetar, în condițiile în care statul nu dispune de resurse pentru a acoperi diferențele de preț la facturile de electricitate și gaze naturale pentru marii consumatori.

”Suntem cu depozitele peste media europeană și peste ținta de 80%, care a fost asumată prin legislația europeană pentru 1 octombrie. Vom continua producția și în timpul iernii. Consumatorii casnici sunt asigurați și ca preț, și ca și cantități, la fel și sistemele de încălzire centralizată. În schimb, sigur nu avem încă o soluție - și va trebui să o găsim împreună - contextul nevoii de a reduce în continuare deficitul bugetar. Nu avem resurse bugetare să acomodăm noi cheltuieli sau sprijin pentru diferența de preț pe facturi pentru marii consumatori de electricitate și de gaz natural. Și, aici, evident, lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare”, a transmis Bușoi.

Prețurile la gaze s-au dublat față de octombrie 2025

Potrivit secretarului de stat, prețurile gazelor naturale au ajuns în octombrie 2026 la aproximativ 80 de euro, comparativ cu 30-35 de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Printre principalele cauze se numără conflictul din Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz și avarierea unor capacități de producție din Qatar, a căror refacere ar putea dura aproape un an.

”Vorbim de prețuri la gaze de 80 euro, față de octombrie 2025, când erau și oferte de 30-35 euro, deci de mai bine de două ori mai mari. Cauza principală o știm cu toții - conflictul din Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz, dar și deteriorarea unor capacități de producție din Qatar în primele zile ale conflictului, care necesită până la aproape un an pentru refacere. Și, atunci, ne confruntăm cu o competiție puternică între Asia și Uniunea Europeană pentru gazul lichefiat care vine din Statele Unite ale Americii. Aici, sigur, este foarte important să reafirm încă o dată sprijinul și parteneriatul esențial cu SUA. În 2022, fără gazul lichefiat, Uniunea Europeană ar fi intrat într-o criză profundă”, a susținut el.

Bușoi a precizat că nu se așteaptă la repetarea crizei energetice din 2022, însă evoluția prețurilor și accesul la cantitățile necesare de gaze continuă să provoace îngrijorare la nivel european. România beneficiază de o anumită protecție datorită statutului său de cel mai mare producător de gaze naturale din Europa.

”Nu ne așteptăm la repetarea situației din 2022. Niciun expert, nici analiza ultimului Consiliu de energie din Dublin - miniștrii energiei din Uniunea Europeană - nu duc către această direcție, dar există multă îngrijorare în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul la gazul natural, care, evident, influențează prețul la electricitate. Avem și scrisoarea comisarului european (pentru energie și locuințe - n. r.) Dan Jorgensen. Există și unele temeri - de curând, Politico a venit cu o analiză foarte interesantă legată și de accesul la cantități, efectiv dincolo de prețurile foarte mari. Sigur că fiind cel mai mare producător de gaz natural din Europa, în acest moment România are o oarecare protecție”, a susținut secretarul de stat.

Cristian Bușoi cere menținerea investițiilor în gazele naturale europene

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea contribui la o normalizare a prețurilor, consideră reprezentantul Ministerului Energiei. În acest context, el susține că Uniunea Europeană ar trebui să mențină condiții favorabile pentru investițiile în producția de gaze naturale, chiar dacă prioritățile de finanțare comunitară sunt orientate către tehnologiile curate și energia regenerabilă.

”Odată ce se va redeschide Strâmtoarea Ormuz se așteaptă și o oarecare normalizare a prețurilor, ceea ce va genera și pentru Uniunea Europeană cumva o situație în care să accepte că în continuare proiectele de gaz natural trebuie susținute, nu finanțate, nu granturi, nu instrumentele de finanțare. Înțelegem că acolo focusul este pe tehnologiile curate și pe regenerabile, dar cel puțin partea de bănci comerciale și de permetting (autorizare/obținere de permise - n. r.) să continue să fie atractivă pentru investițiile în gaz natural. Eu am spus constant în ultimele 6-7 reuniuni ale consiliilor de energie, consiliul de miniștri ai energiei din Uniunea Europeană, la care am participat: este mai avantajos pentru Uniunea Europeană să producă gaz natural pe teritoriul său. Tehnologiile sunt de ultimă generație, locuri de muncă și taxe. În ceea ce privește protecția mediului, avem garanția că sunt standarde mult mai înalte decât să spunem în nordul Africii - nu vorbesc de SUA și de Norvegia care au standarde de mediu înalte, vorbesc de alte țări din care Uniunea Europeană importă gaz natural. Și atunci de ce să nu facem aceste investiții pe teritoriul Uniunii Europene, mai ales că trebuie să eliminăm total importurile din Rusia?”, a adăugat Bușoi.