Laura Codruța Kovesi, procurorul șef DNA, a declarat, la o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor, că în urma anchetelor DNA, în bugetul statului trebuie să intre un miliard de euro, în urma confiscării. Aceasta a mai punctat că a citit un studiu european care spunea că inculpații preferă să petreacă timp în pușcărie, dar să nu li se ia averea.
Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigațiilor DNA, a declarat marți procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Ea arătat, în cadrul unei conferințe privind recuperarea prejudiciilor produse în dosare în care s-au pronunțat hotărâri definitive, că faptul că banii nu intră efectiv în bugetul statului nu ține de legislație, ci de modul în care se ține cont de hotărârile judecătorești, care trebuie respectate.
"Am considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciului este importantă. Trebuie să avem în vedere specificul investigațiilor DNA, vorbim de fapte de corupție la nivel înalt, persoane cu funcții importante sau averi impresionante. Și așteptările noastre sunt mai mari când vorbim de recuperarea prejudiciului", a spus Kovesi la conferința desfășurată la Centrul de Investigații Media.
Ea a afirmat că datele statistice indică faptul că această prioritate a fost îndeplinită, cel puțin de procurorii DNA. "Sunt niște cifre relevante. Dacă am depășit etapa identificării bunurilor, am ajuns în etapa confiscării, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuțiile, mai departe este datoria organismelor financiare", a mai spus Kovesi.
Ea a precizat că atunci când se vorbește de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendința infractorilor de a-și deschide conturi în alte țări.
"Experiența din ultimii ani îmi arată că s-a reușit, dar să vedem ce se întâmplă cu banii indisponibilizați. Când vorbim de recuperarea prejudiciilor, confiscarea sumelor poate duce la acest rezultat. Am citit un studiu european care spunea că inculpații preferă să petreacă timp în pușcărie, dar să nu li se ia averea. Lucru care pare să se confirme. În ultimii ani, din punct de vedere al legislației, s-au făcut pași importanți, iar elementul care a făcut schimbarea a fost introducerea confiscării extinse. Probabil rezultatele nu sunt spectaculoase, dar CCR a decis că legea nu poate să producă efecte retroactive. Atât ca procuror general, cât și ca procuror șef DNA, am considerat că recuperarea prejudiciului constitutie o prioritate. Ne-am propus să înființăm un compartiment format din politiști specialiști, care are ca principală atribuție dublarea inestigației penale cu una financiară. Poate verifica conturi bancare, proprietăți, nu doar în România, ci și în străinătate" a mai spus Kovesi.
În dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 924,7 milioane lei.
