Parlamentul European cere o operațiune navală în Marea Neagră
Atac Marea Neagră/ Colaj foto
Parlamentul European (PE) solicită Uniunii Europene, într-o rezoluție adoptată joi, 22 octombrie, să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, după atacurile soldate cu victime asupra unor nave comerciale civile și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Eurodeputații cer, de asemenea, sprijin suplimentar pentru România și Bulgaria, inclusiv pentru detectarea și urmărirea dronelor ostile care amenință transportul maritim din regiune.
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi, 22 octombrie, de Parlamentului European (PE), rezoluția adoptată condamnă ferm cele mai recente atacuri asupra navelor civile, produse în largul coastelor Bulgariei și României, și consideră Rusia responsabilă pentru aceste acțiuni și pentru escaladarea războiului său de agresiune împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre. Documentul a fost adoptat cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri.
Eurodeputații cer o operațiune navală a UE în Marea Neagră
În rezoluție, eurodeputații afirmă că Uniunea Europeană și statele membre ar trebui să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, în urma celor mai recente atacuri mortale. Potrivit acestora, libertatea de navigație și securitatea maritimă sunt esențiale pentru securizarea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării.
Deputații solicită și NATO să analizeze posibilitatea unei inițiative dedicate Mării Negre, pornind de la discuțiile existente privind o „santinelă la Marea Neagră”. Totodată, aceștia subliniază importanța consolidării cooperării regionale dintre România, Bulgaria și Turcia.
Salutând eforturile rapide ale serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, ale poliției de frontieră și ale navelor comerciale din apropiere pentru a asista navele atacate, eurodeputații își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la gestionarea ambiguă de către guvernul bulgar a amenințării ruse. Aceștia regretă răspunsul diplomatic slab al Sofiei față de Rusia și solicită prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să „coreleze cererile de solidaritate a aliaților cu acțiuni concrete”. Deputații îndeamnă Bulgaria să nu mai amâne participarea sa la inițiativa antidrone a NATO privind „capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior”.
Ce acuzații îi sunt aduse Rusiei
Rezoluția arată că atacurile recente fac parte dintr-un tipar de escaladare pe care eurodeputații îl atribuie Rusiei, acuzată că a vizat în mod sistematic transportul maritim civil.
Rusia este principalul factor care stă la baza deteriorării situației din regiunea Mării Negre
Eurodeputații au salutat, totodată, intervenția rapidă a serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, a poliției de frontieră și a echipajelor navelor comerciale din apropiere, care au acordat ajutor navelor atacate. În același timp, aceștia și-au exprimat îngrijorarea față de modul în care guvernul bulgar gestionează amenințarea rusă. Potrivit comunicatului PE, deputații regretă răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și îi cer prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să „coreleze cererile de solidaritate a aliaților cu acțiuni concrete”.
De asemenea, eurodeputații îndeamnă Bulgaria să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO privind capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior.
UE, chemată să sprijine România și Bulgaria împotriva dronelor
Parlamentul European solicită statelor membre ale UE să sprijine România și Bulgaria, în cooperare cu NATO, pentru detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință transportul maritim din Marea Neagră.
Eurodeputații cer, totodată, operaționalizarea rapidă a inițiativei UE privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră. Acesta urmărește consolidarea siguranței și securității maritime, precum și protejarea infrastructurii maritime critice și a mediului marin.
O altă solicitare vizează utilizarea fondurilor UE necheltuite din instrumentul SAFE pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față amenințărilor reprezentate de dronele ostile.
În rezoluția adoptată, deputații subliniază și că viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate și apărare, inclusiv celor din regiunea Mării Negre.
Textul (rezoluției - n.r.) invită, de asemenea, țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine Bulgaria și România în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință transportul maritim în Marea Neagră, dar și UE să operaționalizeze rapid inițiativa UE privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care urmărește să contribuie la consolidarea siguranței și securității maritime și la protejarea infrastructurii maritime critice și a mediului marin. Deputații solicită ca fondurile UE necheltuite în așa-numitul instrument SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față acestor provocări, subliniind în același timp că viitorul buget pe termen lung al UE trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate și apărare, inclusiv în regiunea Mării Negre.
Protecție sporită pentru cablurile submarine și infrastructura critică
Rezoluția mai solicită, de asemenea, ca UE și statelor membre să consolideze protecția și reziliența proiectelor submarine de telecomunicații, a infrastructurii de transport al energiei electrice și a cablurilor de date.
Măsurile propuse includ intensificarea supravegherii maritime, consolidarea cooperării regionale și dezvoltarea mecanismelor de răspuns rapid, pentru a proteja infrastructura critică din regiune.
În plus, deputații doresc ca UE și statele sale membre să consolideze protecția și reziliența proiectelor submarine în curs de desfășurare în domeniul telecomunicațiilor, al transportului de energie electrică și al cablurilor de date prin consolidarea supravegherii maritime, a cooperării regionale și a mecanismelor de răspuns rapid.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
