Atacurile cu drone din Marea Neagră se agravează. Experții avertizează: „Rusia testează limitele NATO”

Situația pune o presiune tot mai mare asupra companiilor de transport maritim, care se confruntă cu riscuri pentru echipaje, costuri ridicate și dificultăți în organizarea curselor. România și Bulgaria au solicitat sprijin militar suplimentar, iar NATO a anunțat trimiterea de avioane, radare și drone de supraveghere în Marea Neagră. Măsurile vin în contextul în care atacurile amenință rutele comerciale folosite pentru transportul cerealelor, petrolului și al altor mărfuri.

Șapte nave comerciale, atacate în apropierea României și Bulgariei

Primele incidente grave au fost raportate pe 5 și 6 octombrie, când mai multe nave comerciale au fost avariate sau s-au scufundat în vestul Mării Negre. Printre acestea s-a aflat nava Alfa Watan, lovită în zona economică exclusivă a Bulgariei, al cărei echipaj de zece marinari a fost dat dispărut. O altă ambarcațiune, Able, a suferit avarii importante, însă membrii echipajului au fost salvați. Atacurile au determinat autoritățile bulgare să convoace reuniuni de urgență pentru evaluarea riscurilor.

Pe 13 octombrie, situația s-a agravat după ce nava comercială HS Dignity a fost lovită în apropierea coastelor Bulgariei și s-a scufundat. La bord se aflau 16 marinari, dintre care cinci au fost salvați, iar ceilalți 11 au fost declarați dispăruți. Nava naviga sub pavilionul Guineei-Bissau și se îndrepta către portul românesc Brăila. Incidentul s-a produs la aproximativ 17 mile marine de litoralul bulgar, în afara apelor teritoriale ale țării, conform presei străine.

În aceeași zi, nava Chelsea 3, aflată sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone în apropierea localității bulgare Byala. Toți cei 15 membri ai echipajului au fost salvați, iar cinci dintre aceștia au avut nevoie de îngrijiri medicale pentru răni ușoare. Ambarcațiunea a rămas avariată pe mare, fiind ulterior remorcată în portul Burgas. Operațiunea a fost îngreunată de vremea nefavorabilă și de starea navei.

Atacurile au ajuns și în apele teritoriale ale României

Un alt incident îngrijorător s-a produs pe 14 octombrie, când petrolierul Yara J a fost lovit de o dronă în apropierea localității Sulina, în apele teritoriale românești. Nava a fost cuprinsă de flăcări, însă membrii echipajului au scăpat cu viață. Atacul a atras atenția autorităților asupra pericolului reprezentat de extinderea operațiunilor militare dincolo de zonele aflate în imediata apropiere a Ucrainei. Pe 15 octombrie, petrolierul Wine Trader, care naviga sub pavilion San Marino, a fost lovit în apropierea apelor teritoriale românești. Cinci dintre cei 12 marinari aflați la bord au fost salvați, iar ceilalți șapte au fost declarați dispăruți. Autoritățile au organizat operațiuni de căutare și salvare, însă vântul puternic și valurile mari au îngreunat intervenția echipelor specializate.

Potrivit unei analize Bloomberg, seria incidentelor reprezintă o agravare a riscurilor pentru transportul comercial din Marea Neagră. Rusia este suspectată că s-ar afla în spatele atacurilor, însă Moscova respinge acuzațiile, iar responsabilitatea pentru fiecare incident nu a fost stabilită definitiv. Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington, a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în regiune.

„Până când această situație nu se va schimba, Rusia va continua să testeze limitele”, a avertizat experta.

Armatorii evită Marea Neagră. Transportul maritim devine tot mai dificil

Atacurile repetate au început să afecteze serios activitatea companiilor de transport maritim. Unii armatori nu mai sunt dispuși să își trimită navele în zonele considerate periculoase, iar alții încearcă să identifice trasee alternative pentru a reduce riscurile. Pe lângă pericolul pentru echipaje, companiile trebuie să suporte cheltuieli suplimentare pentru asigurarea ambarcațiunilor și a mărfurilor transportate. Brokerul naval bulgar Yordan Petrov a declarat că a retras încă din august cele patru nave pe care le opera direct, pe fondul deteriorării condițiilor de securitate. Potrivit acestuia, tot mai mulți proprietari de ambarcațiuni preferă să evite regiunea, deoarece nu pot garanta siguranța marinarilor.

„Mulți proprietari de nave refuză să iasă în larg”, a spus acesta, potrivit Digi24.

La rândul său, brokerul naval Todor Georgiev a descris situația transportului comercial în termeni categorici.

„Transportul maritim pe Marea Neagră este, practic, mort”, a declarat acesta.

Cu toate acestea, traficul prin principalele porturi ale Bulgariei nu s-a oprit complet. Premierul Rumen Radev a transmis că activitatea portuară continuă și a încercat să calmeze îngrijorările legate de o eventuală blocare a transporturilor. Problemele semnalate de armatori rămân însă serioase, mai ales în cazul navelor care trebuie să tranziteze zone apropiate de porturile ucrainene.

NATO trimite întăriri după atacurile asupra navelor comerciale

Creșterea numărului de incidente a determinat România și Bulgaria să solicite un răspuns coordonat din partea Alianței Nord-Atlantice. În urma discuțiilor dintre președintele Nicușor Dan, premierul bulgar Rumen Radev și secretarul general NATO, Mark Rutte, securitatea Mării Negre a fost analizată în cadrul Consiliului Nord-Atlantic.

Pe 20 octombrie, aliații au anunțat suplimentarea mijloacelor de supraveghere și recunoaștere din regiune. Printre echipamentele care urmează să fie desfășurate se numără aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar și drone, alături de personal specializat în colectarea informațiilor și investigarea incidentelor. Măsurile urmăresc identificarea mai rapidă a amenințărilor și îmbunătățirea capacității statelor membre de a reacționa în cazul unor noi atacuri.

Bulgaria a solicitat inclusiv avioane de luptă și sisteme suplimentare de combatere a dronelor, în timp ce România a cerut sprijin pentru consolidarea apărării aeriene și maritime. Franța și-a exprimat disponibilitatea de a oferi echipamente, iar discuțiile dintre aliați vizează și coordonarea măsurilor de protecție a rutelor comerciale. Între timp, atacurile asupra transportului maritim au continuat. Pe 20 octombrie, armata rusă a susținut că a lovit alte cinci nave comerciale aflate în porturi ucrainene sau pe rutele către acestea. Aceste incidente sunt distincte de cele șapte atacuri raportate anterior în apropierea României și Bulgariei.

De ce sunt atât de importante rutele comerciale din Marea Neagră

Marea Neagră reprezintă una dintre principalele căi de transport pentru cerealele și alte produse agricole exportate din Ucraina, dar și pentru mărfurile care tranzitează porturile României, Bulgariei și Turciei. Războiul început în februarie 2022 a afectat deja activitatea porturilor ucrainene și a determinat reorganizarea mai multor trasee comerciale. În acest context, porturile de la Dunăre și rutele maritime apropiate de litoralul statelor NATO au devenit importante pentru menținerea transporturilor.

Pe lângă atacurile cu drone, navigația este amenințată și de minele marine, de navele avariate care plutesc fără control și de dificultățile întâmpinate în operațiunile de salvare. Aceste riscuri pot afecta atât transportul mărfurilor, cât și siguranța echipajelor care lucrează în regiune. Pentru companiile de transport, fiecare incident înseamnă posibilitatea unor noi întârzieri, costuri suplimentare și restricții asupra anumitor trasee.

România și Bulgaria pregătesc un centru comun de securitate maritimă

În paralel cu măsurile NATO, România și Bulgaria lucrează la dezvoltarea unui centru regional de securitate maritimă, cunoscut drept hubul Constanța-Varna. Proiectul urmărește îmbunătățirea schimbului de informații și a cooperării dintre autoritățile care monitorizează activitatea din Marea Neagră. Centrul ar urma să contribuie la identificarea amenințărilor, protejarea infrastructurii critice și coordonarea intervențiilor în situații de urgență.

O altă inițiativă importantă este grupul operativ MCM Black Sea, format din România, Bulgaria și Turcia pentru combaterea minelor marine. În iulie 2026, cele trei state au decis să extindă misiunile acestei structuri și la protejarea infrastructurii submarine critice. Colaborarea include activități de supraveghere, identificare și neutralizare a pericolelor care pot afecta circulația navelor.

Noile atacuri arată de ce aceste proiecte au devenit prioritare pentru statele din regiune. Protejarea Mării Negre presupune nu doar supravegherea spațiului aerian, ci și monitorizarea rutelor comerciale, intervenții rapide pentru salvarea echipajelor și o cooperare permanentă între autoritățile civile și militare.