Papa Francisc, un susținător înflăcărat al interzicerii armelor nucleare, a comunicat duminică japonezilor, la Nagasaki, mesajul necesității abolirii acestora, urmând să o facă ulterior și la Hiroshima, cele două orașe devastate de bombardamentele atomice din cel de-al doilea război mondial, singurele locuri de pe glob care au avut atât de mult de suferit de pe urma armelor nucleare.
Papa Francisc, care sosește pe tărâm nipon în ultimii 38 de ani și-a început vizita împărtășind episcopilor din Tokio visurile sale din tinerețe de a fi misionar în Japonia și faptul că acestea au ajuns în cele din urmă să se realizeze.
"De când eram tânăr am simțit dragoste și afecțiune pentru aceste pământuri", a mărturisit Papa, adăugând că au trecut 470 de ani de la sosirea în Japonia a sfântului Francisc Xavier, unul din primii iezuiți, pentru a propovădui creștinismul.
Sfântul Părinte, care a sosit în Japonia sâmbătă seara pentru o vizită de patru zile, a cerut în trecut interzicerea totală a armelor nucleare chiar și atunci când este invocat drept scop descurajarea.
În Nagasaki, un port deluros și înverzit, care este de multă vreme centrul catolicismului în Japonia, Papa Francisc a început duminică ziua cea mai emoționată a călătoriei sale la "Atomic Bomb Hypocenter Park". Programul a prevăzut depunerea de flori, aprinderea unei lumânări, un moment de reculegere în memoria miilor de persoane care și-au pierdut viața și un discurs.
"Deținerea de arme nucleare și de alte arme de distrugere în masă nu este răspunsul cel mai potrivit" pentru aspirațiile de pace și stabilitate, a susținut Suveranul Pontif, potrivit AFP.
"Lumea noastră trăiește dihotomia perversă în care dorește să apere și să garantez stabilitatea și pacea pe baza unei false securități susținute de o mentalitate a fricii și a neîncrederii, ce sfârșește prin a învenina relațiile dintre popoare și a împiedica orice dialog", a adăugat el.
Trebuie construită o "încredere reciprocă care să distrugă dinamica neîncrederii ce prevalează la ora actuală", a insistat Papa Francisc.
"Fabricarea, modernizarea, întreținerea și vânzarea de arme din ce în ce mai ucigătoare sunt o crimă strigătoare la cer", a acuzat Suveranul Pontif.
Sfântul Părinte l-a salutat pe fiul autorului unei fotografii realizate la Nagasaki în 1945, în care un copil își poartă în spate frățiorul mort. Foarte sensibilizat de această poză, Papa a distribuit în trecut jurnaliștilor această fotografie, însoțită de următoarele rânduri scrise de mână: "rezultatul războiului".
Aproximativ 400.000 de persoane au murit la Hiroshima și Nagasaki, fie instantaneu, fie ulterior ca urmare a rănilor și bolilor generate de radiații, după ce SUA au lansate două bombe în august 1945 cu intenția de a pune capăt celui de-al doilea război mondial.
Tot duminică, Suveranul Pontif va vizita un monument închinat martirilor creștini care și-au jertfit viața timp de 250 de ani cât a fost interzis creștinismul în Japonia, context care i-a determinant pe adepți să practice în ascuns sau să riște moartea.
"Creștinii ascunși" au amestecat creștinismul cu budismul și credințele locale șintoiste pentru a supraviețui și este posibil ca Sfântul Părinte să se întâlnească și cu o parte din reprezentanții acestui grup îmbătrânit și din ce în ce mai puțin numeros.
O slujbă desfășurată după-amiaza, precedată de rugăciuni pentru victimele bombardamentelor atomice, este ultimul eveniment prevăzut duminică, după care Papa Francisc se va deplasa la Hiroshima.
"Doresc să mă întâlnesc cu cei care poartă încă rănile acestui episod tragic din istoria umanității", a spus Papa episcopilor japonezi.
Luni, Papa Francisc se va întâlni cu supraviețuitori ai accidentului nuclear de la Fukushima, din 11 martie 2011, cel mai grav accident nuclear după cel petrecut la Cernobâl în 1986.
Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Japonia într-o zi de februarie cu multă zăpadă, în 1981, așa cum și-au adus aminte zilele aceste mulți japonezi.
Iezuiții au introdus creștinismul în Japonia în 1549, unde a fost interzis în 1614. Misionarii au fost expulzați iar credincioși creștini au fost nevoiți să aleagă între martiriu și practicarea pe ascuns a religiei creștine. Interdicția fost ridicată în 1873.
