Japonia pregătește o premieră în explorarea spațială: aducerea pe Pământ a unor mostre de pe Phobos, unul dintre cei doi sateliți naturali ai planetei Marte. Misiunea MMX, coordonată de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), ar putea ajuta cercetătorii să stabilească originea lunilor marțiene.
Sonda urmează să fie trimisă în spațiu cu o rachetă japoneză H3. Obiectivul său este să studieze Phobos, să colecteze material de la suprafața acestuia și să transporte probele pe Pământ, pentru analize în laborator.
Mostrele ar putea păstra informații atât despre formarea satelitului, cât și despre istoria planetei Marte. Cercetătorii estimează că o mică parte din materialul aflat pe Phobos provine chiar de pe planeta în jurul căreia orbitează.
De ce vor cercetătorii să aducă mostre de pe Phobos
Originea celor două luni ale lui Marte, Phobos și Deimos, rămâne o întrebare deschisă. Oamenii de știință analizează două scenarii principale: sateliții ar putea fi asteroizi capturați de gravitația planetei sau s-ar fi format din resturile rezultate în urma unui impact puternic cu Marte.
Analiza directă a materialului de pe Phobos ar putea face diferența între aceste ipoteze.
„Aproape sigur vom putea ajunge la o concluzie analizând mostrele de sol de pe Phobos”, a declarat Kiyoshi Kuramoto, cercetător principal al proiectului, potrivit Associated Press.
Phobos este un corp ceresc de mici dimensiuni, de aproximativ 20–30 de kilometri, care înconjoară Marte de circa trei ori pe zi. În ciuda numeroaselor misiuni trimise către Planeta Roșie, cei doi sateliți ai acesteia nu au fost încă studiați în detaliu.
Cum va colecta sonda japoneză materialul de pe luna lui Marte
Misiunea MMX include studierea lui Phobos și observarea celeilalte luni marțiene, Deimos. Înaintea operațiunilor de prelevare, un rover numit Idefix, dezvoltat în comun de Franța și Germania, va explora suprafața lui Phobos timp de aproximativ 100 de zile.
Ulterior, sonda japoneză va încerca să colecteze cel puțin 10 grame de material, cu ajutorul a două dispozitive dezvoltate în Japonia și în Statele Unite.
Unul dintre sisteme va folosi gaz sub presiune pentru a ridica particulele de la suprafață. Celălalt va preleva material de la o adâncime de aproximativ doi centimetri. Recoltarea din locuri diferite le-ar permite cercetătorilor să analizeze probe mai variate.
Potrivit estimărilor prezentate în cadrul proiectului, aproximativ 0,1% din materialul colectat ar putea proveni de pe Marte. Aceste particule ar putea oferi informații suplimentare despre trecutul planetei.
De ce este dificilă aterizarea pe Phobos
Una dintre principalele provocări ale misiunii este gravitația extrem de redusă. Pe Phobos, aceasta este de aproximativ 2.000 de ori mai mică decât pe Pământ, ceea ce complică atât contactul cu suprafața, cât și prelevarea mostrelor.
Pentru a limita riscul ca sonda să ricoșeze la aterizare, modulul de explorare va avea patru picioare prevăzute cu sisteme de amortizare.
Și roverul Idefix este proiectat pentru aceste condiții. Vehiculul va înainta foarte lent, cu roți adaptate suprafeței și gravitației reduse, și va putea reveni singur în poziția de funcționare dacă se răstoarnă.
Mostrele vor ajunge pe Pământ într-o capsulă specială
După încheierea operațiunilor din apropierea lui Marte, materialul colectat va fi transportat spre Pământ într-o capsulă construită pentru a rezista reintrării în atmosferă. Planul descris pentru misiune prevede recuperarea acesteia în Australia, înainte ca probele să fie trimise în Japonia.
JAXA se bazează pe experiența acumulată cu misiunile Hayabusa, care au adus pe Pământ mostre de pe asteroizi în 2010 și 2020. De această dată, obiectivul este recuperarea de material de pe un satelit al unei alte planete.
