Liderii UE sunt depășiți de miile de oameni care continuă zilnic să traverseze Marea Mediterană, situație ce riscă să genereze efecte majore de ordin economic și social. Comisia Europeană a stabili cote de imigranți pentru fiecare țară, dar reprezentații celor mai multe state au precizat că nu pot gestiona fluxurile ridicate de imigranți.

O mână de ajutor pentru sirieni a venit de la Germania, care a renunțat să-i trimită pe sirieni înapoi în țara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene. ”Actul de solidaritate europeană” a fost salutat de Comisia Europeană, în contextul în care imigranții continuă să ajungă la granița Ungariei, informează Mediafax. Decizia a fost anunțată marți, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp.

 Criza imigranților, în atenția României. Parlamentul și miniștrii dezbat situația refugiaților

”Este singurul caz pe care-l cunoaștem în rândul statelor membre ale UE”, a comentat Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

”Gestul guvernării germane constituie o recunoaștere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure afluxul excepțional de imigranți, ca în cazul Greciei sau Italiei”, a continuat Bertaud.

"Europa se află într-o situație care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur și simplu", a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel.

Acești imigranți traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părți ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard,  scrie Mediafax.

Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depășită de situație, și-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranți înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

Criza imigranților. Austria recurge la o măsură de forță pentru a face față fluxului de sirieni

Pe de altă parte, armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autoritățile, depășite de situație, să facă față unui număr important de imigranți care sosesc din Ungaria și Italia, a anunțat ministrul Apărării, relatează portalul TheLocal.at.

"Vom pune la dispoziție atâți militari câți sunt necesari", a declarat marți Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranților. Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor și unor echipamente, la construirea unor adăposturi și la furnizarea de hrană.

Ei nu urmau să fie mobilizați imediat la frontierele Austriei. Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner a subliniat că aceasta este "cea din urmă opțiune". Guvernul a numit un "coordonator pentru migrare", și anume pe fostul bancher Christian Konrad. Austria - una dintre cele mai bogate țări UE - a depus eforturi să facă față numărului mare de imigranți și solicitanți de azil

Din ianuarie și până în iunie, 102.000 imigranți au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Muntenegru și Kosovo, față de 8.000 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spațiului Schengen.

Comisia Europeană a aprobat 23 de programe multianuale în domeniul migrației, în valoare de 2,4 miliarde de euro, în cadrul Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și Fondului pentru Securitate Internă (ISF), România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.

În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de "relocare" a imigranților, în scopul ajutării Italiei și Greciei. Această schemă ar urma să se aplice refugiaților din Siria și Eritreea veniți în Italia și Grecia după 15 aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului.

În total, 40.000 de refugiați ar urma să fie transferați din Italia și Grecia în alte state membre ale Uniunii Europene. Țările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

În cadrul schemei, România ar urma să primească 1.023 de refugiați distribuiți din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranți), Franța ar urma să accepte 4.051 de refugiați (16,88%), în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%), iar în Ungaria 496 de extracomunitari (2,07%). Dintre cei 16.000 de imigranți distribuiți de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranților urmând să fie distribuiți în alte 22 de țări.

Ungaria, măsură de ultima oră pentru înăsprirea legislației împotriva imigranților

În plus, Comisia Europeană propune acceptarea altor 20.000 de refugiați extracomunitari, pe parcursul a doi ani, în cadrul unui mecanism de oferire a protecției internaționale, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Țările care vor participa la această schemă vor primi în total 50 de milioane de euro în perioada 2015-2016. În cadrul acestui mecanism, România ar urma să aibă, potrivit propunerii Comisiei Europene, o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiați. Alte 27 de țări vor participa la schema de transferare a imigranților.

Însă numeroase state europene - în principal Marea Britanie, Spania, Franța, Ungaria și Lituania - au exprimat preocupări în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind distribuirea imigranților extracomunitari, situație care riscă să blocheze ajungerea la un acord. Pentru a intra în vigoare, planul va trebui să primească aprobarea Parlamentului European și a Consiliului European.

Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puțin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranți. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranți care riscau să se înece în Marea Mediterană.

Acești imigranți, care apucă "ruta Balcanilor de Vest", traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părți ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard. Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depășită de situație, și-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranți înapoi în Grecia cu lovituri de baston. "Am fost opriți în Macedonia timp de două zile. Forțele antirevoltă erau teribile.Poliția a recurs la arme și la gaze lacrimogene", a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiștilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

În sudul țării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marți dimineața. Iar 600-700 de imigranți așteptau să poată trece din Macedonia în Grecia. Deși ocolită de valul de imigranți, Bulgaria a anunțat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia. Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi și a distribui ajutoare alimentare. La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunțat că "situația s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută" la frontiera greco-macedoneană, dar a anunțat că ONU se așteaptă ca numărul imigranților să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector. Potrivit lui Fleming, "mulți vin din țări afectate de violențe și conflicte, ca Siria și Afganistan" și sosesc "epuizați și traumatizați".

Din ianuarie și până în iunie, 102.000 imigranți au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Muntenegru și Kosovo, față de 8.000 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spațiului Schengen, scrie Mediafax

În total, potrivit Frontex, în primele șapte luni ale anului numărul de imigranți de la frontierele UE a atins 340.000, față de 123.000 în aceeași perioadă a lui 2014. Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operațiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.

La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acțiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva rețelelor de călăuze, o repartizare "mai echitabilă" a refugiaților între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securității, un ajutor către țările de origine ale imigranților și o "strategie de azil la scară europeană".