Criza imigranților, în atenția României. Parlamentul și miniștrii dezbat situația refugiaților

Discuțiile din comisii vor avea loc în condițiile în care problema refugiaților a luat amploare, iar Uniunea Europeană pare să fie depășită de situație. În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizațiile pentru drepturile omului și pentru protecția refugiaților. România ar urma să primească 2.362 de imigranți extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigrației pe Marea Mediterană și distribuirea refugiaților în spațiul Uniunii Europene.

În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranți, statele vecine au trecut deja la măsuri excepționale. Spre exemplu, Ungaria a anunțat miercuri că plănuiește să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranți au pătruns pe teritoriul ungar. Și autoritățile bulgare au anunțat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia și Grecia în contextul în care mii de imigranți au sosit în aceste țări în weekend, relatează Novinite.com.

 imigranți au sosit în aceste țări în weekend, relatează Novinite.com.

Președintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, Lazslo Borbely (UDMR), a precizat, pentru MEDIAFAX, că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe,  Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaților.

"Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe și am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare și Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe și cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaților. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria și sunt semnale că ar putea să intre și în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat pentru MEDIAFAX, președintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaților Laszlo Borbely (UDMR).

El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă și a acceptat să primească un număr de imigranți, dar va trebui analizat ce va urma.

"România a avut o atitudine pozitivă, dar va trebui să vedem ce va fi, să fim conectați la ceea ce se întâmplă, să formăm un grup de lucru care să includă și parlamentari, să pregătim un punct de vedere comun pe această temă", a adăugat Borbely.

Deputatul UDMR a apreciat că această criză "nu ușurează aderarea României la spațiul Schengen, o îngreunează".

"Este evident că această criză nu ușurează obiectivul României de aderare la Schengen, ne îngreunează această decizie a UE, este mult mai greu acum decât acum un an, doi, să aderăm la Schengen. De aceea, am chemat și comisia Schengen pentru că am văzut declarațiile oficialilor din Germania, trebuie să vedem ce se va întâmpla și de aceea este bine să avem un punct de vedere comun și să avem aceste consultări", a mai spus Borbely.

"Vom avea o discuție pe 8 septembrie a comisiilor pentru a vedea problema imigranților, dacă cifrele prezentate în spațiul public sunt fezabile, ce acțiuni ar trebui să fie făcute în zona politică, parlamentară, executivă", a precizat pentru MEDIAFAX președintele comisiei de politică externă, senatorul PSD Petru Filip.

Petru Filip (PSD) a declarat că problema imigranților, după criza din Siria și Țările din Magreb, nu mai poate fi doar o problemă a țărilor din vecinătate: România, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria, ci a întregii UE care ar putea să ia măsuri de alocare de fonduri pentru acest lucru.

"Problema imigranților va trebui să fie împărțită între țările din UE. S-au vehiculat cifre a imigranților care ar putea fi primiți în fiecare țară, România era cu 2.000 de imigranți, însă discuțiile erau cu câteva luni în urmă, când acest exod era mai puțin perceptibil. România și țările UE vor trebui să facă eforturi, în urma deciziei organismelor UE, ca să fie pregătite de a lua acei oameni care trăiesc un coșmar și situația lor este și rezultatul a incapacității puterii globale de a reacționa", a apreciat senatorul PSD.

Petru Filip a spus că, din ce știe, România nu este pregătită să primească 2.000 de imigranți, arătând că la Centrul din Timișoara, înființat în 2007, ar fi doar 200 de locuri.

"Nu cred că, din punct de vedere logistic, suntem pregătiți pentru așa ceva. Trebuie găsite soluții logistice pe termen lung. Acelor 2.000 de persoane, dacă rămân în România, trebuie să li se asigure condițiile de tranzit, cheltuieli cu casa, masa, tratament medical, nu cred că suntem pregătiți. Aceste persoane ar putea să stea o perioadă mai lungă", a explicat Petru Filip.

Senatorul PSD a mai arătat că, pentru rezolvarea problemei, ar putea fi luate decizii la nivel de stat și la nivelul UE, cum ar fi de exemplu pregătirea unor spații dezafectate ale Ministerului Apărării cu logistică pentru cazare, cabinete medicale pentru imigranți.