Inflația în România și Ungaria. Cum au ajuns prețurile să crească de patru ori mai repede la noi

Cum a trecut Ungaria de la inflație de 26% la 1,6%

Ungaria a traversat una dintre cele mai severe crize inflaționiste din Uniunea Europeană în 2022–2023, când rata anuală a inflației s-a apropiat de 26%. În septembrie, indicatorul a coborât însă la 1,6%, mult sub nivelul de 6,6% înregistrat în România. Diferența readuce în discuție eficiența politicilor economice, impactul intervențiilor asupra prețurilor și rolul stabilității monedei naționale.

De ce au explodat prețurile în Ungaria

Creșterea accelerată a prețurilor din Ungaria a avut mai multe cauze. Cheltuielile publice ridicate din perioada preelectorală, deficitele bugetare și deprecierea forintului au alimentat presiunile inflaționiste. Slăbirea monedei a făcut importurile mai scumpe, inclusiv cele de energie, amplificând efectele crizei internaționale.

Nici primele intervenții ale guvernului nu au produs rezultatele urmărite. Plafonarea prețurilor la anumite alimente, carburanți și utilități a limitat temporar unele costuri pentru consumatori, dar a generat dezechilibre pe piață. În încercarea de a compensa pierderile și de a-și proteja marjele, comercianții au transferat o parte din presiuni asupra altor produse.

Forintul și măsurile guvernamentale, în centrul ajustării economice

Ulterior, autoritățile maghiare au ajustat abordarea, iar măsurile de intervenție asupra prețurilor au continuat și sub executivul condus de Péter Magyar. Stabilizarea și aprecierea forintului au contribuit la îmbunătățirea condițiilor economice, moneda maghiară fiind descrisă drept una dintre cele mai performante din regiune de la începutul anului.

În paralel, banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Totuși, reducerea inflației nu înseamnă că prețurile au revenit la nivelurile anterioare crizei, ci că ritmul anual al scumpirilor a încetinit.

Retailerii cer eliminarea plafonării marjelor de profit

Piața alimentară din Ungaria oferă un alt exemplu al tensiunilor generate de intervențiile asupra prețurilor. După mai multe luni în care unele alimente s-au ieftinit, retailerii îi solicită noului premier să elimine restricțiile privind marjele comerciale.

Comercianții susțin că renunțarea la aceste limite nu ar conduce automat la scumpiri importante și ar putea permite extinderea promoțiilor. Guvernul nu a oferit încă un răspuns clar privind modificarea regulilor.

România: de ce a revenit inflația la 6,6%

În România, inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, după disiparea unei părți din efectele majorărilor de TVA și accize și ale modificărilor din sectorul energiei. În septembrie, însă, rata anuală a urcat din nou, la 6,6%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Evoluția arată că presiunile asupra costului vieții rămân importante, chiar dacă ritmul scumpirilor diferă considerabil de la o categorie de produse la alta. Serviciile, carburanții și anumite bunuri de consum continuă să exercite presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Serviciile, carburanții și chiriile pun presiune pe bugetele românilor

Serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an, potrivit cifrelor prezentate. În sectorul transporturilor, creșterile sunt și mai pronunțate: motorina costă cu 37,6% mai mult decât în urmă cu un an, iar benzina, cu 28,4%.

Chiriile au înregistrat o creștere de 39%, ceea ce amplifică presiunea asupra persoanelor care locuiesc cu chirie, în special în marile orașe.

În schimb, prețurile alimentelor au avut o evoluție mai moderată, cu o creștere medie de aproximativ 3%. Unele produse au devenit chiar mai ieftine: fructele proaspete au înregistrat o scădere de 16%, cartofii s-au ieftinit cu 3,6%, iar făina, cu 3%.

Există însă și categorii în care scumpirile rămân vizibile. Cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle, cu 10,8%, potrivit datelor din materialul analizat.

Salariile cresc, dar puterea de cumpărare continuă să scadă

Evoluția veniturilor nu compensează integral presiunea asupra prețurilor. În august, salariul mediu net a crescut cu 5,6% față de aceeași lună a anului precedent, însă câștigul salarial real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv.

Cu alte cuvinte, chiar dacă angajații primesc nominal mai mulți bani, creșterea veniturilor nu este suficientă pentru a menține aceeași putere de cumpărare. Pentru gospodării, efectul se resimte în special la cheltuielile recurente, precum locuința, transportul și serviciile.

Prognoza inflației: ce estimează BNR și FMI pentru România

Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% la ședința din 8 octombrie. Potrivit estimărilor prezentate, banca centrală anticipează noi presiuni inflaționiste până la sfârșitul anului, pe fondul evoluției prețurilor la carburanți, energie și alte materii prime, inclusiv produse agroalimentare.

Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta sunt menționate printre factorii care pot contribui la volatilitatea costurilor. În acest context, economiștii nu se așteaptă ca dobânda-cheie să fie redusă înainte de primăvara anului 2027.

România riscă să rămână printre țările UE cu inflație ridicată

Prognozele Fondului Monetar Internațional indică o inflație de 8,2% pentru România în 2026 și de 4,1% în 2027. Dacă estimările se confirmă, țara ar continua să se numere printre economiile Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate ale inflației.

Pentru Ungaria, FMI estimează o inflație de 1,9% în 2026 și de 2,8% în 2027. A doua valoare ar depăși ținta de 2,5% stabilită de banca centrală maghiară. Instituția recomandă, de asemenea, consolidarea fiscală, deși efectele măsurilor asupra cererii și prețurilor depind de modul în care acestea sunt aplicate.

În Polonia, inflația anuală s-a situat în jurul valorii de 4% în septembrie, iar autoritățile au indicat prețurile carburanților printre factorii relevanți pentru evoluția indicatorului.

De ce este atât de mare diferența dintre inflația din România și cea din Ungaria

Comparația dintre cele două țări evidențiază traiectorii diferite după criza inflaționistă din 2022–2023. Ungaria a pornit de la un nivel extrem de ridicat și a ajuns la o rată anuală de 1,6%, în timp ce România a înregistrat 6,6% în septembrie.

Diferența nu poate fi explicată printr-o singură măsură economică. Evoluția inflației depinde de politica fiscală, cursul de schimb, prețurile la energie și alimente, structura consumului, măsurile de reglementare și deciziile băncilor centrale.

Pentru România, provocarea este reducerea durabilă a inflației fără accentuarea dezechilibrelor economice. Pentru Ungaria, obiectivul este menținerea stabilității prețurilor și evitarea reapariției presiunilor care au împins inflația la niveluri excepționale în urmă cu câțiva ani.